Am mai scris în trecut despre orașe verzi pe Green Start-Up și poți descoperi mai multe despre acest subiect în aceste materiale.

Acum ne vom concentra strict pe București, iar locuitorii capitalei știu cât de greu de suportat este căldura pe timpul verii. Printre soluțiile despre care am scris și noi în trecut se numără împăduririle și plantările de copaci în cât mai multe zone, vopsirea în culoare albă a clădirilor și dezvoltarea acoperișurilor verzi și a teraselor înverzite.

Ce cauzează senzația de sufocare din București

Cei trei experți cu care am discutat au menționat aceleași elemente care contribuie la amplificarea căldurii din marile orașe, cum este capitala României, iar acestea fac parte din fenomenul „efect de insulă termică urbană”. Acest fenomen presupune faptul că razele soarelui și căldura generată de acestea pe timpul zilei sunt absorbite și nu reflectate, ceea ce face ca acea căldură reținută pe timpul zilei să fie eliberată în continuare chiar și după apus.

„Suprafețele minerale absorb masiv căldura pe timpul zilei și o eliberează seara, menținând temperaturi ridicate și pe timpul nopții. Lipsa spațiilor verzi și a arborilor reduce considerabil capacitatea orașului de a se răcori natural”, spune Marius Șoflete, inginer proiectant de case pasive.

Lipsa spațiilor verzi de pe trotuare și parcurile tot mai puține și mai „sărace” în vegetație nu îi ajută nici ele pe locuitorii care ar vrea să se răcorească. Cu fiecare furtună, Bucureștiul mai pierde niște arbori, care din păcate nu sunt înlocuiți cu alții care să ne ajute să respirăm mai ușor.

Omid Ghannadi, cofondatorul I.O.G. Arhitectură, spune că „în ultimii ani am observat o sărăcire a vegetației de aliniament din zona trotuarelor, mulți pomi s-au uscat și au fost tăiați iar în locul lor nu s-au mai plantat alții. Inclusiv în micile parcuri bucureștene se poate observa acest fenomen. Un alt motiv cred că este asfaltarea zonelor pietonale, am observat că în orașe ce se confruntă cu temperaturi ridicate, pavimentul este realizat din piatră naturală. Asfaltul are conductivitate termică mai mică, practic acest material păstrează căldura la suprafață și se răcește mai greu pe timp de noapte.”

Factorii generali care contribuie la încălzirea peste măsură a Bucureștiului pe timp de caniculă sunt:

  • Materiale de construcție care absorb căldura: Asfaltul și betonul absorb și rețin căldura solară
  • Lipsa spațiilor verzi: Insuficiența vegetației reduce efectul de răcorire prin umbrire și evapotranspirație (n. red. fenomen de pierdere combinată a umidității solului prin evaporare directă și prin transpirația plantelor)
  • Emisii de căldură: Traficul auto și activitățile industriale generează căldură suplimentară
  • Structura urbană: Clădirile înalte limitează circulația aerului

Dincolo de asta, traficul, activitățile economice și clădirile fără umbrire sau protecție solară scăzută care folosesc intens aerele condiționate și degajă căldură la exterior amplifică disconfortul termic resimțit de oameni.

Efectele insulei urbane de căldură în București, efectul urbanismului „pe termen scurt”

Cel mai vizibil efect al încălzirii din București este creșterea temperaturilor medii, în special pe timpul verii, însă diferențele imediate pe timpul unei zile caniculare pot fi mult mai mari decât în zonele limitrofe.

„Bucureștiul are o temperatură medie multianuală cu 0,9-1,2°C mai mare decât zonele limitrofe, iar diferențele instantanee pot ajunge la +4-8°C în zilele toride, iar vara, diferența medie este de +3,7°C. Cea mai intensă zonă a insulei de căldură se află în centrul Capitalei, în special în perimetrul Romană – Universitate – Unirii, unde valorile medii ating frecvent 15,5°. Un maxim se conturează în zona Gara de Nord, iar cartierele dens construite precum Militari, Rahova sau Pantelimon prezintă, de asemenea, temperaturi ridicate”, spune Ioana Pînzaru, Dr. Urbanist Peisagist.

Modul în care s-a construit în București contribuie semnificativ la căldura resimțită de populație, pentru că în trecut, după cum spune Omid, arhitecții erau preocupați doar de partea de încălzire, nu și de răcirea locuințelor.

„Acum vreo 10 ani, preocuparea era mai degrabă legată de iernile geroase și încălzirea locuințelor decât de răcirea lor. Mă gândesc la blocurile și casele din Spania sau Italia care au obloane din lemn la toate ferestrele pentru a evita supraîncălzirea camerelor. Noi am încercat în ultimii ani să controlăm climatul interior prin termoizolare și nu cred că este o soluție valabilă dacă nu este acompaniată și de alte măsuri.”

Același lucru îl remarcă și Marius Șoflete, care subliniază importanța protecției solare din exteriorul ferestrelor, în special cele orientate pe sud și vest, unde soarele are cea mai mare putere în zilele caniculare. Cei care nu au rulouri exterioare la ferestre vor avea parte de o temperatură semnificativ mai mare în interior nu neapărat pe timpul zilei, cât mai ales seara și pe timpul nopții, când temperatura de afară mai coboară.

„Multe clădiri sunt gândite doar pentru eficiență energetică iarna, fără măsuri care să protejeze împotriva supraîncălzirii vara. În consecință, nevoia de răcire artificială crește, iar costurile energetice sunt mult mai mari – răcirea fiind, în medie, de trei ori mai scumpă decât încălzirea”, spune el.

5 lucruri prin care putem adapta clădirile din București la caniculă:

  1. Creșterea suprafețelor verzi și a arborilor – copacii reduc temperatura locală și asigură umbrire naturală.
  2. Materiale de construcție și finisaje deschise la culoare – reflectă o parte din radiația solară, reducând încălzirea clădirilor și a străzilor, prin așa numitul efect de ‘’albedou’’
  3. Umbrire exterioară pentru clădiri – rulouri, jaluzele exterioare, pergole sau streșini lungi pot reduce cu până la 50% necesarul de răcire în interiorul clădirii.
  4. Izolații performante la acoperiș și fațade – cu materiale fibroase naturale (celuloză, cânepă, lână), care întârzie transferul de căldură spre interior
  5. Sisteme de răcire eficiente și planificate corect – de la răcire radiantă, la pompe de căldură aer–aer sau ventiloconvectoare, dimensionate și întreținute corespunzător.

De asemenea, pentru clădirile noi de locuințe, Omid sugerează câteva aspecte preluate din zona Mării Mediterane pentru un confort termic sporit.

„Pentru locuințele noi sugerez o bună orientare față de punctele cardinale și adaptarea vegetației și a suprafețelor vitrate în funcție de această orientare. Spre exemplu aș planta copaci înalți în fața fațadelor de sud si vest, care vara protejează de soare și iarna când își pierd frunzele permit luminii să încălzească interioarele. Recomand tuturor modelul locuințelor din insulele grecești, vitraje mai modeste, obloane exterioare din lemn, fațade albe sau placate cu piatră naturală, pereți groși care sunt mult mai eficienți decât orice termoizolație aplicată unui perete subțire din același motiv al conductivității termice.”

Cum ne putem asigura un confort termic optim acasă și la birou

Cel mai important lucru, mai ales pe termen mediu și lung, este să asigurăm umbrirea clădirilor pe timpul verii prin spații verzi și copaci, care să ne permită să respirăm mai ușor și să prevină încălzirea excesivă a clădirilor, spun experții. Dar avem soluții și pentru atunci când aerul condiționat devine un partener „necondiționat” în zilele toride.

Deși necesar în unele momente, aerul condiționat „se poate folosi într-un mod eficient, precum: setarea unei temperaturi mai mari, de 22-24 de grade Celsius pentru a evita șocul termic, și a unei viteze mai mici, dar cu funcționarea continuă a aparatului de climatizare, inclusiv pe timp de seară sau cu o automatizare care să îl țină în funcțiune la turații mici chiar și pe timp de noapte sau de nefolosire a clădirii. Igienizarea și mentenanța periodică previn pierderea de eficiență a aparatului de aer condiționat”, spune Marius Șoflete.

În plus, Ioana Pînzaru sugerează amenajarea unor „terase verzi”, care să reducă temperatura acoperișului și să îmbunătățească izolarea termică a acestuia, dar și utilizarea materialelor certificate EPD (Environmental Product Declaration) pentru clădiri pasive, care contribuie și la creșterea sustenabilității unei clădiri.

Din experiența lui Omid, putem aerisi bine încăperile pe timp de noapte și dimineață, ideal prin deschiderea ferestrelor pe două laturi opuse pentru a se produce curent natural care poate fi amplificat prin ventilatoare de tavan sau de pardoseală.

Orașe-exemplu pentru un București adaptat climatic

Pentru mai multe exemple concrete implementate chiar de alte orașe europene, am întrebat cei trei experți care sunt câteva dintre așezările urbane de pe continent de la care putem învăța cum să ne adaptăm climatic.

Printre exemplele lor se numără Barcelona, Copenhaga, Viena sau Milano. Ce au în comun toate acestea? Au implementat strategii urbane de reducere a efectului de insulă termică prin spații verzi extinse, piste umbrite și soluții de umbrire integrate în clădiri.

„Deseori sunt surprins când vizitez Italia sau Spania și stau în locuințe care nu au deloc aer condiționat. Pe timp de zi se țin obloanele din lemn închise, se folosesc ventilatoarele și desigur, ajută și configurația propriu-zisă a clădirilor, pereți groși cu ferestre înguste”, amintește Omid.

De asemenea, Parisul este un exemplu de oraș european care luptă cu schimbările climatice prin măsuri sociale, cum ar fi transformarea școlilor în spații răcoroase.

Dincolo de granițele Europei, Singapore este un model interesant amintit de experți: un oraș extrem de dens, dar cu politici ferme de integrare a vegetației la nivelul clădirilor și spațiilor publice. Bucureștiul are mult de învățat din aceste exemple, însă soluțiile trebuie adaptate la climatul și specificul local, mai spun ei.