Pe de altă parte, românii sunt printre cei mai sceptici europeni privind promisiunile companiilor și șansele Uniunii Europene de a diminua efectele negative ale economiei asupra climei și ale mediului, arată un studiu realizat de Horváth, în șapte țări UE.

Potrivit studiului „Sustenabilitatea în contextul alegerilor europene”, 76% dintre români au răspuns că sunt „complet de acord” sau „parțial de acord” cu faptul că sustenabilitatea este un aspect important în decizia de vot, imediat după francezi (77%), fiind urmați de spanioli (76%) și maghiari (68%). Media rezultată s-a situat la 73%, cea mai redusă importanță acordată sustenabilității fiind înregistrată în Austria (56%).

Cu toate acestea, câtă vreme s-a trecut de 55% în fiecare dintre țările studiate, reprezentanții Horváth consideră că angajamentul în favoarea sustenabilității este destul de puternic în UE, lucru atestat și de răspunsurile la alte întrebări.

Întrebați cui revine responsabilitatea privind sustenabilitatea, românii au răspuns în proporția cea mai mare dintre toți cei chestionați (52%) că aceasta ar trebui să fie a „fiecărui cetățean”, peste media de 41% la nivelul celor șapte state. Doar 34% dintre români consideră că această responsabilitate este „a Guvernului”, iar tot românii au fost cei mai mai puțini (4%) care cred că responsabilitatea aparține „companiilor”.

În schimb, majoritatea respondenților din România (89%) „sunt de acord cu sancțiuni mai puternice pentru companiile care nu operează sustenabil”. Răspunsul lor coincide cu media studiului, în timp ce un sprijin ceva mai slab pentru sancționarea întreprinderilor private s-a înregistrat în rândul respondenților din Germania (71%).

În sens invers, dacă ar susține acordarea de stimulente companiilor care acționează în mod sustenabil, românii s-au situat pe locul al doilea (90%) între cei care ar susține această idee, imediat după francezi (91%), în timp ce vecinii din Ungaria s-au situat pe al treilea lor (80%).

Românii spun că sustenabilitatea serviciilor și a produselor este un criteriu important în deciziile lor de cumpărare în aceeași proporție ca media studiului (89%), dar sunt printre cei mai sceptici cu privire la rolul pe care îl poate juca sustenabilitatea în condiții de scădere economică: 79% au această îndoială, față de media de 67% a studiului.

O afirmație sensibilă supusă atenției respondenților, în contextul Alegerilor europene, a fost următoarea: „Așa cum ne este solicitată astăzi în Europa, sustenabilitatea ne pune în pericol prosperitatea”. Românii au fost cei mai numeroși (62%) dintre cei care au răspuns că sunt „complet de acord” sau „parțial de acord”, fiind urmați de germani (53%) și francezi (52%), în timp ce media răspunsurilor favorabile afirmației de mai sus s-a situat la 50%.

Asemenea afirmației anterioare, o alta – „Lupta împotriva schimbărilor climatice va atrage dezindustrializarea continentului” – a înregistrat cea mai accentuată susținere (66%) între respondenții din România. Pe locul următor s-au situat respondenții din Franța și Spania (cu câte 53%), pe când cea mai mică susținere pentru această afirmație (32%) a fost constatată în Italia.

„Românii se preocupă de viitorul planetei, fiind convinși, în proporție mai mare decât alți europeni, că răspunderea aparține fiecăruia dintre noi, nu doar companiilor sau Guvernului. Cu toate acestea, studiul a relevat și un grad mai mare de scepticism în România față de posibilitatea de a contracara degradarea climei și a mediului”, a declarat Zsuzsa Bereschi, Principal Energie și Tranziție Sustenabilă, Horváth România.

Studiul „Sustenabilitatea în contextul alegerilor europene” a fost efectuat, în primăvara anului 2024, asupra circa 1.900 de respondenți din șapte state UE: Austria, Franța, Germania, Italia, Spania, România și Ungaria.