Totodată, Comisia propune reducerea cu 50% a utilizării pesticidelor chimice și a riscului aferent acestora până în 2030.

Aceste propuneri legislative dau curs Strategiei privind biodiversitatea și Strategiei „De la fermă la consumator” și vor contribui la asigurarea rezilienței și a securității aprovizionării cu alimente în UE și în întreaga lume.

Comisia Europeană a adoptat pentru prima dată un act legislativ privind refacerea naturii, cu scopul de a remedia prejudiciile aduse naturii Europei până în 2050.

Scopul este de a readuce în stare bună 80% din habitatele europene care se află într-o stare precară și în vederea readucerii naturii în toate ecosistemele, de la păduri și terenuri agricole la ecosisteme marine, de apă dulce și urbane.

Conform acestei propuneri de act legislativ privind refacerea naturii, care completează legislația existentă, fiecărui stat membru i se vor aplica obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru refacerea naturii în diferite ecosisteme.

Obiectivul este ca prin măsurile de refacere a naturii să fie vizate cel puțin 20% din zonele terestre și maritime ale UE până în 2030 și, ca până în 2050 aceste măsuri să fie eventual extinse la toate ecosistemele care trebuie refăcute.

Pentru fiecare euro cheltuit, investițiile în refacerea naturii creează valoare economică de 8-38 euro, datorită serviciilor ecosistemice care sprijină securitatea alimentară, reziliența ecosistemelor, reziliența la schimbările climatice și atenuarea schimbărilor climatice, precum și sănătatea oamenilor.

Pe larg despre propunerile privind refacerea naturii Europei până în 2050 și a reducerii la jumătate a utilizării pesticidelor până în 2030 puteți citi aici.

Noul act legislativ va beneficia de o finanțare semnificativă din partea UE: conform actualului cadru financiar multianual, suma de aproximativ 100 de miliarde de euro va fi pusă la dispoziție pentru cheltuielile legate de biodiversitate, inclusiv pentru refacere.

Printre obiectivele propuse se numără:

  • inversarea declinului populațiilor de polenizatori până în 2030 și creșterea populațiilor acestora după această dată;
  • nicio pierdere netă de spații urbane verzi până în 2030, o creștere de 5 % până în 2050, o acoperire minimă de 10 % a coronamentului copacilor în fiecare metropolă, oraș și suburbie din Europa și un câștig net de spațiu verde integrat în clădiri și infrastructură;
  • în ecosistemele agricole, creșterea globală a biodiversității și o tendință pozitivă pentru fluturii de pajiști, păsările specifice terenurilor agricole, carbonul organic din solurile minerale cultivate și elementele de peisaj de mare diversitate din terenurile agricole;
  • refacerea și reumidificarea turbăriilor drenate aflate în uz agricol și a siturilor pentru extracția turbei;
  • în ecosistemele forestiere, creșterea globală a biodiversității și o tendință pozitivă în ceea ce privește conectivitatea pădurilor, lemnul mort, ponderea pădurilor pluriene, păsările de pădure și stocul de carbon organic;
  • refacerea habitatelor marine, cum ar fi iarba de mare sau sedimentele de fund și refacerea habitatelor speciilor marine emblematice, cum ar fi delfinii și marsuinii, rechinii și păsările marine;
  • eliminarea barierelor fluviale, astfel încât cel puțin 25 000 km de râuri să fie transformate în râuri cu curgere liberă până în 2030.

Norme pentru reducerea utilizării pesticidelor chimice

Totodată, Comisia Europeană a prezentat o propunere care vizează reducerea utilizării pesticidelor chimice transpune în practică angajamentul de stopare a declinului biodiversității în Europa.

Pesticidele chimice dăunează sănătății umane și provoacă declinul biodiversității în zonele agricole.

Contaminează aerul, apa și mediul în general. Prin urmare, Comisia propune norme clare și obligatorii:

  • obiective obligatorii din punct de vedere juridic la nivelul UE și la nivel național în vederea reducerii cu 50% a utilizării pesticidelor chimice și a riscului asociat acestora și a utilizării pesticidelor mai periculoase până în 2030. Statele membre își vor stabili propriile obiective naționale de reducere în limitele unor parametri definiți pentru a se asigura că obiectivele la nivelul UE sunt îndeplinite; noi norme stricte privind combaterea dăunătorilor prin metode care respectă mediul.
  • interzicerea tuturor pesticidelor în zonele sensibile. Se va interzice utilizarea tuturor pesticidelor în locuri precum zonele verzi urbane, inclusiv parcuri sau grădini publice, terenuri de joacă, școli, zone recreative sau sportive, trasee publice și zone protejate în conformitate cu Natura 2000, precum și orice zonă sensibilă din punct de vedere ecologic care trebuie conservată pentru polenizatorii amenințați.

Pe larg despre propunerile privind refacerea naturii Europei până în 2050 și a reducerii la jumătate a utilizării pesticidelor până în 2030 puteți citi aici.