“Înființăm grădini în care plantăm copaci, flori și legume, pentru că ele au grijă de pământ, de aer și de toate vietățile, iar în schimb ne oferă hrană sănătoasă și bucurie.”

Așa ar explica Anda Luca, una din cele 10 participante ale programului de accelerare Empowering Women in Agrifood, proiectul grădinilor sale peisagistice.

Aceste grădini sunt bazate pe permacultură (o modalitate de proiectare a așezărilor umane și a sistemelor agricole, bazată pe imitarea relațiilor care există deja în ecosistemele naturale; N.red.), cu plante ornamentale, comestibile și medicinale, care includ și soluții ecologice pentru grădinărit urban, bazate pe utilizarea inteligenței artificiale.

„Proiectul a luat naștere în urma unei reconectări personale cu natura, pe fundalul pandemiei. După ani în mediul corporate, unde am crescut profesional, am simțit nevoia unei contribuții mai autentice și cu sens. În timpul lucrului de acasă, am redescoperit bucuria de a observa natura, inspirată de amintiri din copilărie când o ajutam pe bunica mea în grădină,” ne spune Anda într-un interviu exclusiv pentru green.start-up.ro.

România, interes ridicat în grădini urbane

După ce a participat la proiecte de sustenabilitate, Anda a urmat cursuri în peisagistică și urmează Masterul de Horticultură Urbană la USAMV București. În 2017, a participat la un program al Uniunii Europene pe tema sustenabilității, unde a învățat principii fundamentale pe care a început să le aplice în viața personală, precum compost, reducerea risipei și implicarea comunitară.

În 2023, a intrat într-un program de antreprenoriat unde a structurat ideea de grădini peisagistice într-un business concret. De ce acum? Anda crede că orașele au nevoie de spații verzi mai mult ca niciodată.

„Uniunea Europeană a stabilit prin Pactul Verde European obiectivul de neutralitate climatică până în 2050. Orașele au nevoie de mai mult spațiu verde, iar amenajările peisagistice durabile adresează direct această nevoie. În plus, în România se simte o creștere a interesului pentru grădini urbane, sănătate și eco-conștientizare.”

Astăzi, proiectul se află în faza de validare practică, cu două astfel de amenajări deja realizate și cu o a treia care urmează să fie amenajată.

„Sustenabilitatea în grădinăritul peisagistic înseamnă utilizarea resurselor într-un mod echilibrat, care nu compromite mediul sau generațiile viitoare. Noi integrăm principiile permaculturii și folosim plante multifuncționale (hrană, umbră, atrag polenizatori), alegem materiale naturale și locale și optimizăm consumul de apă prin sisteme automatizate.”

Grădinile peisagistice - cum putem crește biodiversitatea în orașe

Nevoia de grădini peisagistice vine dintr-o sumedenie de probleme identificate, precum degradarea solului, scăderea biodiversității, consumul excesiv de apă, aerul poluat din orașe și inclusiv lipsa contactului cu natura.

Lipsa naturii din viața noastră de zi cu zi este unul dintre motivele pentru care sunt introduse deja concepte precum „băile de pădure”, unde persoanele din spații urbane pot viziona peisaje cu natura prin realitate virtuală pentru beneficile psihologice pe care le aduce.

Cât despre grădinile Andei, acestea își doresc să creeze micro-ecosisteme urbane, sisteme de colectare și irigare a apei și aceste spații verzi de care avem nevoie.

Ea ne spune că orașele urbane pot încorpora aceste grădini prin metode ușoare, precum amenajarea lor pe acoperișuri și curți interioare, colaborarea între administrații și antreprenori locali și respectarea legislației privind minim 26 mp spațiu verde per locuitor (pentru context, Bucureștiul are sub 10 mp/locuitor).

Cum arată viitorul grădinilor peisagistice

În următorii 3 ani, Anda își dorește să se concentreze pe amenajările de balcoane, terase și curți mici pentru persoane fizice, ca mai apoi să se extindă către proiecte publice, să dezvolte o platformă digitală care să susțină proiectarea și mentenanța grădinilor și să construiască ateliere și training-uri educaționale.

De ce mai au nevoie pentru a se dezvolta accelerat? O echipă multidisciplinară, finanțare pentru digitalizare și parteneriate locale.

Mai mult, proiectul susține îmbinarea tehnologiei cu natura și caută metode prin care inteligența artificială să poată fi folosită pentru a crea grădini inteligente, cu impact ecologic și mentenanță minimă.

„IA ne poate ajuta prin automatizarea irigației pe baza senzorilor de umiditate, identificarea bolilor plantelor cu ajutorul aplicațiilor de recunoaștere vizuală și în planificarea lucrărilor de întreținere.”