Îmi amintesc foarte bine primul telefon pe care l-am avut. Eram în clasa a IX-a, iar mama lucra, la fel ca și astăzi, în Italia. Comunicam din când în când pe telefonul fix, dar într-o zi am primit pe lângă cornuri cu ciocolată, ouă cu surprize, paste și sos, o cutie misterioasă. Urma să fie primul meu telefon, de la o firmă numită Sendo. Dacă nu-ți spune nimic e în regulă, astăzi compania se ocupă doar cu producția de dispozitive medicale.

A fost magic. Era doar un telefon cu butoane și avea un joc de bowling, diferit de telefoanele Nokia pe care uneori le mai vedeam. A fost magic cât a durat, pentru că după un an și jumătate acel telefon și-a dat sfârșitul. Ce nu conștientizam atunci e ce se află în spatele ecranului monocolor și a butoanelor de plastic. Componente și baterii periculoase. Am coborât de la etajul 4 al blocului unde stăteam, m-am dus în spate la ghenă și l-am aruncat.

A fost prima mea greșeală în relație cu dispozitivele digitale, fără să mă gândesc ce se întâmplă cu tehnologia după ce moare.

Un telefon e o colecție de materiale

De câte ori te gândești la ce este în interiorul unui telefon? Nu e doar un creator de conținut, o modalitate prin care să comunici, ci o colecție de materiale tehnologice. Și nu e vorba doar despre procesoare, camere, ci de materii prime uneori foarte rare. Iar dacă nu ai grijă, toate acestea pot ajunge deșeuri, industria de tehnologie fiind unul dintre cei mai mari generatori de deșeuri.

Majoritatea telefoanelor conțin elemente din plastic și polimeri artificiali creați pentru carcase, foarte dificil de reciclat pentru că sunt rezistente la temperaturi și căldură.

De asemenea, sticla este o componentă importantă a unui telefon mobil. Dar nu e vorba de o sticlă obișnuită, cu conține dioxid de silicon și oxid de aluminiu, dar și materiale chimice precum indiu care permit ecranelor să fie folosite fără să se zgârie prea ușor.

Când vorbim de metale, acestea sunt un compendiu de chimie. Fie că vorbim de procesoare, de baterii sau de circuite. Ele nu sunt metale pure, ci realizate și retransformate în fabrici. Unele dintre cele mai rare metale din telefoanele mobile sunt litiul, siliconul, fierul, aluminiul, cuprul, cobaltul, plumbul, zincul, nichel, argint, aur. De altfel, telefoanele mobile conțin materiale rare conform definiției Comisiei Europene. Aluminiul, cuprul, dar și alte metale rare sunt produse dificil și pot duce la emisii de CO2 în aer și sol, dar și contaminare a aerului. Treptat, telefoanele vor deveni mai reciclabile, iar dacă acestea sunt pur și simplu aruncate poluăm imediat.

Dacă în fiecare an sunt vândute miliarde de telefoane, electronicele reprezintă 70% din deșeurile toxice care sunt aruncate pe pământ. Așadar, reciclarea și refolosirea este importantă.

130 de milioane de telefoane sunt aruncate anual, iar dacă ar fi reciclate ar putea produce destulă energie cât pentru a alimenta 24.000 de case în fiecare an.

Primele telefoane

Cum spuneam, eu am făcut greșeala cu primul telefon. Ba chiar recunosc un comportament de care mi-am dat seama mai târziu - unul dintre ultimele mele telefoane s-a spart la o căzătură pe asfalt și l-am aruncat. O mare greșeală, deși ar trebui să știu mai bine.

Am fost curios să descopăr comportamentul oamenilor. Inclusiv al colegilor mei. Și vă spun drept că am fost surprins, pentru că au un comportament sustenabil, unul mult mai bun decât al meu. Un comportant circular.

De exemplu, colegul meu Alex Ardelean și-a dat până și primul telefon la reciclat, un Nokia 3310, iar ultimul telefon îl ține ca backup, deoarece orice dispozitiv anterior, înainte de upgrade-ul de astăzi, tot la reciclat s-au dus.

De asemenea, am descoperit la colegul meu care conduce departamentul de design, Răzvan Dumitru, că ultimele telefoane pe care le-a avut le-a dus la programe de Buy Back pentru a primi reducere pentru upgrade-uri.

Dar ce comportamente sustenabile am mai descoperit? Am testat sute de telefoane în viața aceasta, iar unele dintre ele au rămas la mine. Nu am cum să le folosesc pe toate. Așa că pe unele le-am dat mai departe în familie, un comportament pe care l-am întâlnit și în această explorare a comportamentului colegilor mei. Mulți dintre cei care au răspuns le-au donat unei rude mai sărace sau unei persoane mai tinere sau mai bătrâne din familie.

Evident, mai există și varianta vânzării. Fie printr-un Buy Back pentru reducere la un nou telefon, fie pe platformele specializate din România. Astfel, obții un avantaj financiar, dar ai și un comportament mai sustenabil, pentru că telefonul are o nouă viață.

Iar dacă nu mai funcționează, îl poți duce la Orange pentru a fi reciclat și pentru ca toate componentele să fie extrase și folosite mai departe.

O nouă viață pentru telefoane în România

În acest context, Orange oferă o șansă oamenilor să dea o viață nouă telefoanelor și să profite de noi dispozitive. Inițiativa „Re” a fost lansată inițial internațional și a ajuns ulterior și în România.

Conform datelor companiei, din momentul lansării campaniei în Franța, inițiativa „Re” a crescut rata de colectare a telefoanelor mobile uzate de la 13,4% în 2020 la 22,3% în 2021, ținta fiind de 30% pentru 2025.

Programul a fost lansat în mai 2022 în România și în primul an s-au colectat aproximativ 300.000 de telefoane de la clienți, echivalentul unei cantități de peste 29 de tone. Prin programul „Re”, Orange oferă clienților vouchere prin care pot achiziționa dispozitive noi cu reducere. Dar nu numai, pentru că Re vine de la Reparare, Reciclare și Recondiționare.

Astfel, 60.000 de telefoane au fost reparate pentru clienții Orange în cadrul programului „Re”, iar prin programul de reciclare, 90% din componentele uni telefon pot fi reciclare, în condițiile în care pentru un singur smartphone e nevoie de 44 de kilograme de materii prime din 70 de materiale. De asemenea, Orange are din 2013 o secțiune online dedicată comercializării telefoanelor recondiționate, ca alternativă la dispozitivele noi.

Pe 10 mai Orange a sărbătorit un an de „Re” printr-o campanie specială, ba chiar și noi la Green Start-Up am avut în redacție o cutie de reciclare în care chiar dacă nu am strâns dispozitive pe care nu le mai folosim, am constatat cu surprindere că am reușit să strângem vreo 100 de baterii în câteva minute din toată firma. Și chiar dacă pe 10 mai campania s-a încheiat, poți oricând să duci telefonul tău la Orange pentru reparare, reciclare sau refolosire.

Pentru că sustenabilitatea nu trebuie să fie așa complicată.