Dacă ții se pare că ai un deja vu, nu ai, Dacia Spring a mai trecut pe Green Start-Up anul acesta. Colegul meu Vlad a testat-o în vară prin Bordeaux și a scris un test drive foarte detaliat pe marginea experienței. Eu nu o să vin cu detalii pe care poate le știi deja, ci pur și simplu vreau să îți transmit experiența mea din noul Spring ca om care a avut contact cu destule mașini în viața asta și foarte important, care are în familie un model identic ca feel cu Springul.

Spring are dimensiuni perfecte pentru oraș, dar materiale slabe

Ce m-a atras la mașina asta de când am văzut-o au fost dimensiunile compacte. Spring este o mașină de oraș, una dintre cele mai mici, e între un Hyundai i10 și un Suzuki Swift, să zicem. O parchezi foarte ușor, te strecori cu ea și pe unde nu ai crede, ăsta e principalul ei atu. Pentru că este atât de mică, nu prea ai spațiu în ea decât în față. Cine stă în spate ar fi bine să se identifice cu o sacoșă de cumpărături sau să fie un copil, pentru că altfel, nu va încăpea.

Portbagajul e mic, dar nu inutilizabil, e numai bun să faci cumpărături la final de săptămână și să mai iei una-alta pentru muncă.

Eu nu sunt un adult mare, de fapt sunt mai mic chiar și decât adolescenții din ziua de azi, deci nu am avut probleme în față, unde am avut loc mai mult decât suficient, dar în spate am intrat mai chinuit. Ce e neplăcut dacă vei fi pasager în spate este că nu vezi mai nimic în față. Sunt oameni care au rău de mașină dacă nu văd șoseaua în față, iar la Spring, asta poate fi o problemă, pentru că scaunele din față sunt late și dintr-o bucată, nu poți vedea nici printre tetieră și scaun, că nu e spațiu acolo.

Materialele în Spring sunt dezamăgitoare. Doar plastic tare care se simte foarte industrial, fără finisaje de niciun fel, dar măcar toate plasticele sunt mate și au textură mai aspră, deci ar trebui să fie rezistente. Scaunele seamănă cumva cu cele de la Logan 1, dar aici mai au și ceva piele ecologică, iar mie asta nu îmi place, pentru că vara sigur se vor încinge. Nu ai încălzire în scaune sau în volan pe Spring, este un model minim-minimorum la dotări.

Pe ce funcții de siguranță te poți baza în Dacia Spring

Chiar și funcțiile de siguranță par „neterminate”. Dacia a pus pe Spring strictul necesar pe care UE îl cere ca o mașină să poată fi vândută aici. Ai senzori de parcare față-spate și o cameră ca la Duster sau Jogger, utilizabile, dar cam atât. Mașina te avertizează dacă te apropii prea tare de mașina din față și ar trebui să și frâneze, dar nu am testat asta.

Nu ai în schimb alertă la unghiul mort. Eu înțeleg că e o mașină mică și probabil nu vei agăța pe nimeni dacă te reîncadrezi mai din scurt, dar cred că era o funcție de siguranță utilă pentru momentele în care poate ai o mașină neagră pe timp de noapte lângă tine, cu farurile stinse, și vrei să treci pe banda de lângă.

Un singur lucru mai am de spus la materiale, tabla pe această mașină pare cel mult la fel de groasă ca cea pe care o găsești pe dozele de suc. Duster sau Jogger par mașini premium pe lângă acest Spring. Pot să înțeleg că ele sunt mai scumpe, dar la aproximativ 19.000 de euro cât costă un Spring Extreme, preț de listă, e o construcție care lasă de dorit. Până și primul Logan a fost construit mai bine.

Până acum, pare că am rămas hater cu Springul, dar nu pot să trec peste o construcție slabă și utilizarea exclusivă a materialelor nefinisate, mai ales raportându-mă la preț.

Dacia Spring e o mașină cu care îți faci treaba și cu care te vei distra

Odată pornit la drum, am mai iertat din aceste „păcate”, pentru că Spring e foarte distractiv. Am avut la test modelul cu 65 de cai și nu cred că m-am distrat așa nici cu Renault Megane E-Tech sau Scenic. Ori e mașina mică și spartană, ori e greutatea mică, dar indiferent care e motivul, Spring chiar e fun to drive. Direcția e moale la orice viteză, chiar și la 130 km/h, viteza maximă pe Spring.

Mașina e ușor de controlat, dar trebuie să ții mai zdravăn de volan, mai ales când treci pe lângă un TIR, pentru că e ușoară. Are sub o tonă și gardă la sol de 15 centimetri, se simte fix ca prima generație de Logan pe autostradă. Te bate vântul din stânga în dreapta, de afară auzi absolut totul și din habitaclu nimic, dar nu contează pentru mine.

Am mers pe A1 cu viteza maximă vreo 25 de kilometri, nu m-am simțit în pericol, dar nici nu am avut confortul din alte mașini, cum ar fi noul Duster, care e mult peste la capitolul stabilitate la viteză mare.

Pe drumuri virajate de țară, mașina se înclină puțin, dar asta cred că e mai degrabă senzația pe care o dau scaunele, pentru că pare destul de bine plantată pe șosea, iar accelerațiile sprintene te ajută să ieși bine din viraj. Am făcut și o repriză 0-100. Greutatea redusă face ca mașina să prindă mai greu aderență, dar odată ce ea e acolo, accelerațiile se întâmplă rapid. Dacă ar fi să o compar cu ceva, este foarte similară cu motorul de 1.6 litri de pe Logan.

Deci are putere, nu o să te rogi de ea nici chiar într-o depășire, dar avantajul acestui motor este că e economic. După 100 de kilometri făcuți pe autostradă, prin sate, pe DN și prin oraș, am obținut un consum de 13.8 kWh. Deci practic am folosit jumătate din baterie, un rezultat mai mult decât satisfăcător, având în vedere că nu am mers deloc la consum. Dacă vrei să ai o autonomie mare pe Spring, nu merge cu mai mult de 100-110 km/h, pentru că acolo se duce cel mai repede bateria.

Garda la sol mare și distanța mică între punți o fac și un crossover veritabil, poți aborda cu ea drumuri de țară, rampe și pante mai abrupte, fără probleme.

Suspensia e moale și țopăitoare, exact ca la primul Logan. Din nou, pentru că eu sunt obișnuit cu mașina aceea, nu mi-a lăsat o impresie proastă, din contră, m-am simțit „ca acasă”. Mașina e destul de comodă chiar și pe drumuri denivelate, dar vei simți orice imperfecțiune.

Pentru cine este Dacia Spring

Dacia Spring este o mașină excelentă de oraș, care poate merge fără probleme și în afara lui. E pentru cei care vor cel mai ieftin model electric nou, cei care vor o mașină compactă cu care să nu polueze. Dacia Spring este un mijloc de transport personal și cam atât. Ai confortul minim în ea, iarna bagă aer cald înăuntru, vara, aer rece. Nu ai scaune încălzite, nici volan încălzit, dar poți foarte bine și fără. Cei ce vor alege acest model probabil că vor veni de pe modele unde nu au avut așa ceva.

Spring îți oferă fiabilitate, costuri minime de întreținere, nu trebuie să îți faci probleme cu uleiul, lăsat motorul să se încălzească, cutia de viteze e simplă. E o mașină ușoară, cu suspensii simple și roți mici. Nu prea are ce să se strice. Ține cu casa, dar trebuie să știi pentru ce o cumperi.

Nu o să faci concedii cu ea, că n-ai loc mult și nici autonomie mare. Dar te vei duce la birou și înapoi acasă cel puțin o săptămână cu un plin, dacă faci să zicem 30 de kilometri în oraș la viteze mici. O să îți faci cumpărăturile săptămânale și poți duce copilul la școală fără dar și poate.

Nu o să bâjbâi după locuri de parcare, o să te strecori foarte ușor pe străzile aglomerate, vei cuceri orașul într-un mod sustenabil.

Dacia Spring pleacă de la 16.900 de euro, fără Rabla Plus, în versiunea Essential și ajunge până la sub 20.000 de euro în versiunea Extreme, pe care eu unul o recomand. Așa ai toate dotările, care oricum nu sunt prea multe. Ce altceva poți să îți mai cumperi de nou în banii ăștia care să fie electric? Nimic.

De asta cei de la Dacia își permit să țină prețul mai sus decât ar fi cazul. Spring nu este o mașină de 20.000 de euro. Și 15.000 de euro ar fi mult pentru versiunea de top, dar trebuie să ținem cont de două lucruri. Piața auto a luat-o razna cu prețurile și asta se vede cel mai mult la brandurile mai ieftine, cum este și Dacia. Și al doilea, Spring nu are concurent.

Nu există o mașină electrică nouă în Europa care să se apropie măcar de prețul celui mai scump Spring și cu asta cred că am spus tot. Până când nu vom avea modele electrice la 20.000 de euro care să ofere mai mult la materiale, tehnologii sau autonomie, Spring rămâne „cel mai tare din parcare”.