I-au plăcut dintotdeauna bijuteriile. În cazul Silviei, bijuteriile ”mai puternice, mai neconvenționale”, așa cum le descrie chiar ea, au fost cele care i-au atras atenția.

”Poate că pentru această preferință a contat și copilăria mea din Dobrogea, în comunism, unde (uneori pe filiera turcească) predomina bijuteria “fină”, care ar fi investit-o pe posesoarea lor cu același atribut, ori bijuteria prețioasă mare - bijuteria marker de statut social”, ne povestește Silvia Cruceru, creatoarea Contemplativ.

Însă, odată ce a devenit mai conștientă de pasiunea ei, și-a dorit piese care să o ajute să se exprime ”mai nuanțat de atât”. Totuși nu s-a văzut niciodată în postura designerului de bijuterii.

Mirarea de a face bijuterii

Tot acest drum a început cu un curs la Institutul de Artă și Design Assamblage, locul care a reușit să transforme ”două mâini stângi”, cum își amintește ea acum amuzată, în cele care au capacitatea de ”a face” obiecte.

”Nu am excelat niciodată la îndeletniciri manuale. Acolo a fost un mediu ideal, eficient, încurajant și prietenos, de învățare, și am avut, astfel, bucuria și mirarea de a reuși „să fac” obiecte. Mirarea că mâinile mele neîndemânatice înfăptuiesc reprezentarea din minte, devin încet și exersat o extensie parcă tot mai firească a ei. Venind din zona corporatistă a comunicării, adesea încărcată de retorică, m-a atras relația de onestitate dintre “a gândi”, “a face” și “a spune”, pe care, după mine, tipul acesta de a crea bijuterie îl cere”, explică Silvia.

Deși suntem tentați să vedem doar partea finală a procesului, o piesă frumoasă pe care o putem purta cu bucurie, să creezi bijuterii este un lucru dificil, dacă ne gândim strict la efortul fizic care implică tăierea, șlefuirea metalelor sau a lemnului, fiecare material folosit de designerii de bijuterii venind la pachet cu provocările sale până ajunge la forma finală.

Creatoarea de bijuterii care transformă lemnul într-un material prețios

”As spune doar că pentru îmblânzirea oricărui material, ca în "Micul Prinț", e nevoie de timp, nu de grabă”, afirmă Silvia, care a ales lemnul ca element central în bijuteriile sale.

”Felul în care integrez eu lemnul nu ține de o manieră tradițională. Folosesc adesea în crearea bijuteriilor mele materiale întâlnite accidental, găsite în vacanțe, pe plaje, cel mai adesea pe stradă. Iar printre acestea se găsesc cu precădere fragmente de lemn din natură: crengi rupte, scoarță de copac, fructe uscate”, ne explică ea.

Și pentru că elementele centrale cărora Silvia încearcă să le ofere o viață nouă sunt găsite, preponderent, în natură, investiția sa lunară în materialele de care are nevoie pentru a crea bijuteriile nu este una foarte mare.

De altfel, așa cum ne explică designerul de bijuterii, cea mai recentă colecție, “The persistence of memory”, a însemnat o investiție minimă pentru materiale, toate neprețioase, fie că ne referim la partea organică (materiale reciclate din natură), fie la metal, Silvia utilizând în principal alama pentru aceste piese.

”Ceea ce are puternic bijuteria contemporană este un tip de căutare pe cont propriu, de reflecție care nu se lasă anexată consumismului, unor tendinte de marketing, unor formule “de-a gata”. Și cred că aici e miezul: de a nu lua lucrurile ca fiindu-ne date “de-a gata”. Nici estetic, nici în plan social sau al resurselor pe care le avem la dispoziție”, este mesajul ei pentru ca noi toți să ne dăm silința să devenim mai sustenabili.

Fiecare piesă care iese din mâinile Silviei este unică, și, după cum ne precizează ea, nu lucrează piese de serie. De aceea nici nu-și impune anumite ținte ca număr de creații, cum poate ar fi fost încă nevoie dacă și-ar fi continuat cariera în corporație.

Un prezent avangardă la viitor

După cum ne povestește, fără a-și propune neapărat acest lucru, creațiile ei urmează un fir central: recuperarea unui aparent derizoriu, o revalorizare a precarului.

”Bijuteria mă ajută să creez un fel de ontologie personală, în care pot restaura lucrurile considerate de alții urâte, banale, aruncate la periferia existenței. În ultimă instanță este și un mod de a reflecta la relativitatea lucrurilor pe care obișnuim să le investim cu valoare, să le considerăm frumoase sau "prețioase"”, explică Silvia.

Toamna trecută, Silvia a a fost unul dintre designerii de bijuterie contemporană care a participat la Romanian Jewelry Week.

Romanian Jewelry Week este un eveniment ce sărbătorește bijuteria contemporană printr-o serie de expoziții, conferințe, workshop-uri de bijuterie și târguri. În acest an, peste 190 de designeri români și internaționali și-au expus creațiile de bijuterie, Silvia fiind unul dintre artiștii prezenți în cadrul evenimentului.

”Ceea ce mi se pare foarte important este ca ROJW scoate la suprafață și coagulează o comunitate românească de bijuterie contemporană, ancorând-o în același timp într-un context mai larg, nu doar local. Pentru a putea vorbi de o comunitate autentică e nevoie de experiențe relevante comune și de dialog constant. Iar ROJW este o platformă, accesibilă prietenos artiștilor, care creează aceste oportunități”, spune ea.

Cum vede designerul viitorul bijuteriei contemporane și folosirea materialelor reciclate? ”Asemenea nouă. Complex în expresie și într-o devenire dinamică. Cred că atributul din conceptul de bijuterie contemporană accentuează și acest tip de atitudine estetică și socială: de a reflecta un prezent avangardă la viitor”, concluzionează Silvia Cruceru.