Următoarele luni, până în 2023, vor fi marcate de eforturi intense și transformări pentru aceste companii care urmează să facă tranziția către modele de operare responsabile și transparență prin conformarea cu noile cerințe de raportare non-financiară - ESG (politici de mediu, sustenabilitate și guvernanță).

Am discutat pe larg despre ce înseamnă indicii ESG, despre etapele de implementare ale raportării ESG în țara noastră, cărui tip de companii se adresează și despre cum arată un raport de sustenabilitate cu invitații noștri din cadrul primului panel al evenimentului CSR Growing Responsible, care a avut loc pe data de 10 mai.

Poți urmări aici înregistrarea CSR Growing Responsible, eveniment organizat de wall-street.ro și Green Start-Up cu susținerea Mastercard România și Telekom România.

”Dacă ne gândim ce este ESG, trebuie să mergem la definiție. Guvernanța de Mediu, Socială și Corporativă este o abordare pentru a evalua corect corporația și măsura în care o corporație lucrează în numele unor obiective sociale care depășesc maximizarea profitului. Nu vorbim de profit, de venituri, doar de interesele acționarilor, ci despre interesele tuturor părților interesate. Vorbim despre societate, ONG-uri, despre tot mediul în care organizația funcționează. Clar ESG nu este o metodă de publicitate, nu este despre gesturi filantropice, despre măsuri de CSR. Și nu este despre acționari și profit, e despre viitorul nostru pe această planetă și ca să funcționăm mai bine la nivel personal și la nivel de companie”, ne-a precizat Monica Movileanu, Partener de Audit și Lider al Departamentului de Consultanță Contabilă și Piețe de Capital (“CMAAS”) în cadrul PwC România.

Raportarea ESG, o directivă europeană

Potrivit Monicăi, până în acest moment, companiile au fost mult mai interesate de acțiuni în zona de CSR (Corporate Social Responsibility), acesta fiind motivul pentru care rapoartele de sustenabilitate sunt axate mai mult pe acest gen de acțiuni de CSR.

”Partea de ESG vine cu un cadru de reglementare foarte clar, cu o directivă clară europeană care e clară în ceea ce trebuie să incluzi, care sunt indicatorii pe care trebuie să-i prezinți, transparența la nivel de companie și nu numai elementele pozitive trebuie puse în valoare, ci și elementele la care lucrezi și ești dispus să mergi mai departe ca să poți să le îndeplinești. Nu e despre doar părțile pozitive, ci și cele la care faci pași ca să le atingi. Vorbim de nivelul de transparență. Și aceasta trebuie reflectată în raportul de sustenabilitate”, ne-a precizat Monica Movileanu.

Specialistul PwC ne-a vorbit și despre directivele europene care stau la baza acestei raportări non-financiare.

Astfel, există din 2014 directiva 95/2014, în vigoare și în acest moment, în care se menționează faptul că toate companiile care îndeplinesc anumite criterii (sunt listate, au mai mult de 500 de angajați), ar trebui să prezinte un raport de sustenabilitate.

Telekom România Mobile: activitatea ESG, un demers cu rezultate pe termen lung

”La nivel de România implementarea a fost pentru companiile listate începând cu 2016, iar pentru companii non-listate începând cu 2018, prin niște ordine. Ordinul 1938 pentru cele listate, Ordinul 3456 pentru cele cu peste 500 de angajați”, ne explică Monica, adăugând faptul că vechea directivă nu preciza în conformitate cu ce trebuie să prezinți raportul de sustenabilitate și a lăsat la decizia țărilor stabilirea modului în care ar trebui elaborată.

”Ca atare România a implementat declarație non-financiară în care trebuie să prezinți aspecte de mediu, aspecte sociale și de resurse umane, anticorupție, diversitate, drepturile omului. Precizează că trebuie să prezinți aceste aspecte, dar fără standarde. La nivel internațional standardele se numesc GRI. Din păcate la nivel de România găsim puține rapoarte de sustenabilitate prezentate în conformitate cu aceste standarde”, continuă Monica Movileanu.

Primul termen pentru raportarea ESG, 1 ianuarie 2024

Expertul PwC precizează faptul că există în prezent o nouă directivă în dezbatere la nivel european.

La acest moment nu a fost aprobată și este încă în dezbatere, însă vine cu anumite schimbări pentru companii.

Potrivit Monicăi Movileanu, această directivă trebuia aplicată începând cu 1 ianuarie 2023, fiind deja o întârziere.

”Primul deadline e 1 ianuarie 2024 pentru companiile care fac obiectul raportării 95/2014. Vom avea un raport în 2025 pe datele din 2024. 1 ianuarie 2025 e data pentru toate companiile care nu sunt încă subiectul directivei vechi, ci de companiile care au mai mult de 250 de angajați. Rapoartele vor fi pregătite în 2026 bazându-ne pe cifrele din 2025. Ultima etapă este 1 ianuarie 2026 pentru companii listate ca small medium entity și alte entități numite Non-Complex Credit Institutions care vor să adere la acest raport de sustenabilitate”, ne-a explicat ea, precizând că planul inițial era unul ambițios.

Acesta viza ca majoritatea companiilor de peste 250 de angajați să aibă un raport de sustenabilitate în 2023. Pentru că implementarea sa s-ar fi dovedit dificilă pentru o bună parte dintre aceste companii, s-a luat decizia aplicării în trepte, pe parcursul a mai mulți ani.

Mastercard: obiectivele sustenabile trebuie să fie pe agenda fiecărui angajat

”Comisia Europeană vine cu niște standarde europene de raportare pe sustenabilitate care până în octombrie 2022 vor fi aplicabile în zona de Environment (mediu). Mai avem un regulament de taxonomie deja în vigoare. Regulamentul de taxonomie e aplicabil din 2021. În declarația non-financiară actuală trebuie să implementăm regulamentul de taxonomie. Înseamnă că fiecare companie se uită la revenue, CAPEX și OPEX. La acest moment trebuie să prezinte în declarație cât din venituri, CAPEX și OPEX, este ”green”. Regulamentul menționează ce activități sunt green. Este aplicabilă deja”, este concluzia reprezentantei companiei de consultanță PwC.

Raportul de sustenabilitate: începi cu primele acțiuni și completezi anual

Zuzanna Kurek, IR & Sustainability Manager One United Properties și fondator Cornerstone Communications, ne-a vorbit, la rândul ei, despre aspectele pe care ar trebui să le ia în calcul o companie care elaborează acum un raport ESG, dând exemplul companiei active în sectorul imobiliar.

În viziunea ei, este foarte important momentul în care compania începe pregătirea raportului de sustenabilitate.

”Multe companii se gândesc că scriu un raport și vorbesc despre viitor. Raportul de sustenabilitate sunt ca rapoartele financiare. Noi suntem companie listată, nu avem termeni legali, raportul de sustenabilitate pentru 2020 l-am pregătit și l-am publicat în decembrie 2021. A fost primul raport de sustenabilitate pentru noi, un exercițiu important ca o companie nou-listată. Abordarea a fost foarte practică”, ne-a spus Zuzanna.

Pentru elaborarea primului raport ESG al One United Properties, echipa s-a uitat la alte companii de profil din alte țări. De altfel, Zuzanna consideră că a fost un test în care și-au dorit să se gândească ce au scris alții și să înceapă, la rândul lor, această raportare, urmând să îmbunătățească acest raport în fiecare an.

”În cazul nostru e important că dezvoltatorii imobiliari au un impact mare asupra mediului și aspectului social. În special în cazul One United ne concentrăm pe construirea comunităților alături de fiecare dezvoltare pe care o avem. Partea de Governance a fost important după listarea la bursă. Eu recomand această abordare”, declară Zuzanna.

Reprezentanta One United precizează faptul că, după publicarea raportului au fost abordați de investitori experimentați din străinătate care-l văzuseră.

”Am început întâlniri cu investitori instituționali pe partea de raportare ESG. Ce este foarte important și ce am văzut e că rapoartele de sustenabilitate sunt doar primul pas. Vorbim și de partea de rating, care din experiența noastră, considerând că ESG nu este reglementat, când noi am avut discuții cu agenții de rating am avut probleme de alegerea firmei cu care să lucrăm la rating. Fiecare companie de rating ESG au criterii diferite, din păcate. Aici există o provocare pentru companii, cumva cu cine vrem să lucrăm, cum lucrăm și ce raportăm. Aceasta e cea mai mare provocare în contextul ESG”, este părerea Zuzannei Kurek.

IR & Sustainability Managerul One United Properties adaugă faptul că au primit sfaturi și de la experți activi pe zona de green financing în Londra. Cel mai important sfat primit? Să înceapă cu pași mici, să raporteze acțiunile pe care le-au făcut și să dezvolte aceste informații anual.

”Personal, am fost copleșită Au fost atât de multe criterii la care ne putem uita. Am avut anxietate de cât să raportăm. Dar la sfârșitul abordarea practică este cea care întotdeauna de mai mare succes. Am început cu ce aveam. În cazul nostru ne-a ajutat foarte mult, fiind dezvoltatori imobiliari care au deja certificări specifice real estate. Am colectat date care ne-au folosit în raportul de sustenabilitate”, adaugă Zuzanna.

Din punctul ei de vedere, atât ca reprezentant al unei companii care s-a listat pe bursă, cât și ca și comunicator pentru alte companii prezente pe Bursa de Valori București, Zuzanna a observat în discuțiile cu investitori instituționali importanța ca o firmă să aibă focus pe ESG. Totuși, o strategie de ESG nu este un element care asigură clar și o investiție.

”Nu este încă un moment decisiv. Acum e important pentru ca firmele să se concentreze pe ESG pentru a avea timp să învețe să raporteze, să primească feedback din piață”, concluzionează Zuzanna Kurek.