Data de 29 septembrie a fost decretată de ONU în anul 2019 drept Ziua Internațională de conștientizare asupra risipei alimentare, astfel fiind recunoscut rolul fundamental pe care îl are producţia durabilă de alimente în promovarea securităţii şi nutriţiei alimentare.

La nivel local, oficialii Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale au strâns la un loc câteva sfaturi pe care dacă le vom pune în aplicare am putea diminua risipa alimentară la nivel național.

Conform celor mai recente date oficiale, România risipește anual 2,55 milioane de tone de alimente, cea mai mare pondere fiind de mâncare gătită, fructe şi legume. Asta înseamnă că fiecare român aruncă la gunoi, în medie, 70 de kilograme de mâncare în fiecare an.

Cifra plasează România la jumătatea clasamentului european al țărilor care trimit mâncarea la pubelă, după numărul de kilograme pe cap de locuitor.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale arată că 49% din risipa alimentară se realizează la nivelul gospodăriilor individuale ale populației; sectorul industriei alimentare generează 37% din risipă; alimentația publică - 5%, iar sectorul agricol - 2%.

Potrivit studiului efectuat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, care evaluează percepţia populaţiei privind risipa alimentară în România, produsele de panificaţie şi mâncărurile pregătite acasă sunt cele care au cel mai mare risc de risipă în gospodăriile românilor, deşi tendinţa de risipire s-a diminuat semnificativ în ultimii ani (2020 faţă de 2016) cu 63,8%, respectiv cu 61,11%. Conform cercetării, până la 50% din toată risipa alimentară o produc consumatorii individuali din oraşe.

”Cheltuim pe hrană 40% din venituri, iar 33% - 50% din aceasta ajunge direct în coşul de gunoi. De cele mai multe ori, cantitatea de mâncare aruncată într-o zi de o persoană reprezintă o masă completă, în jur de o jumătate de kilogram”, se precizează în cercetare.

Un alt studiu realizat în această vară de Edenred România, în parteneriat cu Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA) şi Mastercard arată că 73% dintre restaurantele din România se confruntă cu risipa alimentară, în topul celor mai aruncate produse fiind materiile prime – fructe, legume, carne – în proporţie de 70%, urmate de mâncărurile deja preparate (30%), arată un studiu de profil, realizat în perioada aprilie – august 2022.

În România, a fost adoptată în anul 2016 o lege cu privire la combaterea risipei alimentare, care reglementează și modul în care operatorii economici trebuie să procedeze, astfel încât să evite irosirea produselor și, implicit, să protejeze mediul înconjurător. Normele metodologice de aplicare ale Legii 217 au fost reglementate abia în 2019.

Potrivit unui raport dat publicității de ONU, la nivelul lui 2021, numărul populației mondiale afectată de foamete a crescut la 828 de milioane de persoane, o creștere de circa 46 de milioane de persoane comparativ cu 2020 și un plus de 150 de milioane de persoane față de 2019.

În total, circa 3,1 miliarde de persoane din întreaga lume nu au acces la alimente care să le permită o dietă echilibrată.

În același timp, aproximativ 14% din producția globală de alimente, o industrie estimată la o valoare anuală de 400 de miliarde de dolari, continuă să fie pierdută după recoltă și chiar înainte de a ajunge pe rafturile magazinelor.

Totodată, 17%, adică vreo 931 de milioane de tone de mâncare, se strică pe rafturile magazinelor și sunt aruncate și de consumatori după cumpărare, o bună parte din această cantitate fiind pierdută în casele noastre.