Ciprian Stănescu, Președintele Social Innovation Solutions, a prezentat pe scurt patru industrii care ar putea beneficia de pe urma tranziției la hidrogen.

Astfel, sectorul transporturilor, agricultura, mai exact diversele tipuri de îngrășăminte, industria oțelului și a construcțiilor, dar și termoficarea, pot deveni mai puțin poluante și mai sustenabile dacă vor începe să adopte hidrogen, în special pe cel verde.

Kongsberg este o companie norvegiană care a demonstrat recent faptul că pilele de combustie cu hidrogen pot fi utilizate de nave și feriboturi pentru transportul pe distanțe medii.

Fiind potrivit în special pentru țările situate pe insule și arhipelaguri, sistemul a fost testat cu succes atât în Norvegia, cât și în Scoția.

În Germania, Alstom a prezentat propria viziune pentru transportul pe bază de hidrogen sub forma a cinci trenuri care funcționează pe pile de combustie și pot parcurge o distanță de până la 200 de kilometri.

România își propune să implementeze aceeași tehnologie de alimentare a trenurilor în viitor, întrucât recent, Autoritatea pentru Reformă Feroviară și-a propus să achiziționeze prin licitație 12 trenuri pe bază de pile de combustie cu hidrogen.

Aceste trenuri pot fi potrivite pentru tronsoanele de căi ferate care nu sunt electrificate și pe unde circulă, în prezent, locomotive diesel.

Pentru că autonomia trenurilor pe hidrogen este mai mare decât cea a modelelor cu baterii, ele pot reprezenta o soluție mai practică și prin prisma faptului că timpul de alimentare este mai mic.

Și transportul rutier analizează posibilitatea adoptării vehiculelor pe hidrogen ca alternativă la cele pe baterii, Toyota și BMW fiind două dintre companiile care continuă cercetările pentru dezvoltarea acestei soluții.

Anul trecut pe vremea asta, 12 orașe din România testau autobuze cu hidrogen de la Solaris care ar putea înlocui modelele pe motorină care circulă în regim urban la noi în țară.

Rețelele de termoficare pot folosi hidrogenul ca alternativă la gaz, iar utilizarea acestei resurse de energie inovatoare poate avea costuri cu 90% mai reduse în comparație cu construirea unei noi rețele de termoficare.

În ce privește industria oțelului și a construcțiilor, compania suedeză Hybrit produce oțel verde, neutru din punct de vedere al emisiilor, cu ajutorul hidrogenului.

Livia Stan, Director Afaceri Publice & Fonduri Europene, E-ON, susține că actualul cadru european a setat relevanța hidrogenului în tranziția energetică, iar până în 2050, ponderea de hidrogen utilizat la nivel industrial ar putea ajunge la 20%.

Utilizatorii casnici trebuie să accepte hidrogenul ca sursă alternativă de energie

Faptul că hidrogenul poate fi utilizat și pentru încălzirea rezidențială reprezintă un avantaj, spune ea, însă pentru a putea să începem să încălzim casele cu hidrogen, va fi nevoie de o schimbare de mentalitate.

Această schimbare de percepție a utilizatorilor casnici față de hidrogen este necesară pentru că, în prezent, acest gaz este văzut ca unul puternic inflamabil care poate reprezenta un motiv de îngrijorare la prima vedere.

Totuși, susține Livia, aceeași situație a fost valabilă și atunci când gazul natural a început să fie folosit în industrii și pentru încălzirea reședințelor, iar oamenii aveau aceeași teamă de noua sursă energetică.

Alexandru Ciocan, Consilier la Ministerul Energiei, susține că „în România, hidrogenul nu este un subiect nou, avem o experiență în domeniul petrochimiei de peste 100 de ani.”

Astfel, dacă în trecut, acest element a fost utilizat ca vector de chimizare, în prezent se pune problema utilizării lui ca vector energetic.

În prezent, țara noastră nu are o strategie clară în ce privește implementarea hidrogenului, însă până la finalul anului, comunică reprezentantul Ministerului Energiei, oficialii vor trimite o propunere în acest sens.

Strategia oficialilor pentru implementarea hidrogenului ar putea viza mai întâi acele industrii care sunt mai greu de decarbonat, anume sectorul transportului, dar și industria chimică și cea petrochimică.

Alexandru Ciocan spune că Ministerul Energiei se va folosi atât de hidrogenul verde, cât și de cel provenit din captarea carbonului, aceasta fiind o măsură menită să asigure un flux constant de hidrogen.