Misiunea Fundației Conservation Carpathia este una dificilă, pentru că implică protejarea faunei și a florei într-o arie întinsă din Munții Făgăraș, dar și sprijinirea comunităților din Munții Făgăraș. Pentru a afla mai multe despre realizările de până în prezent ale fundației, despre obiectivele pentru viitor și cum putem contribui fiecare la un mediu echilibrat, am discutat cu mai mulți reprezentanți ai Fundației Carpathia.

Pași mici către un obiectiv măreț

Fundația Conservation Carpathia a pornit la drum acum mai bine de 15 ani, în decembrie 2009 cu un obiectiv foarte îndrăzneț, dar important: crearea Parcului Național Munții Făgăraș, cel mai mare parc național acoperit de păduri din Europa Centrală.

„În acest moment, am reușit să aducem alături de noi o echipă de 160 de oameni pasionați de natură, foarte buni profesioniști, fiecare dintre aceștia contribuind la realizarea obiectivelor fundației. Fiecare pas pe care l-am făcut a fost ghidat de angajamentul nostru față de conservarea naturii și sprijinirea comunităților locale, demonstrând că natura și prosperitatea oamenilor pot coexista în mod sustenabil”, precizează pentru Green Start-Up Victoria Donos, director de comunicare și comunități la Fundația Conservation Carpathia.

De-a lungul timpului, organizația a implementat mai multe proiecte care au ajutat la protejarea mediului înconjurător, însă câteva au avut impact cu adevărat mare și sunt în continuă desfășurare. De exemplu, Conservation Carpathia a salvat de la exploatare peste 28.000 de hectare de păduri și pajiști alpine, adică 280 de milioane de metri pătrați, iar în locurile care au fost defrișate în trecut, fundația a plantat peste 4,5 milioane de puieți.

Tot Victoria mai spune că „înainte de a face plantările, am desființat vechile drumuri de exploatare a pădurii. Creștem o mare parte din puieții viitoarelor păduri în cele 9 pepiniere proprii deținute de fundație.”

De asemenea, pentru că și fauna este o componentă critică în ecosistemele pe care echipa le protejează, Conservation Carpathia a introdus de-a lungul timpului în Munții Făgăraș animale care au lipsit din peisaj timp de sute de ani, mai exact zimbrul sau castorul. Așadar, peste 80 de zimbri și 62 de castori au fost reintroduși în mediile pe care le-au numit „casă” în trecut.

Prevenirea conflictelor dintre om și natură, un proiect continuu

Foarte important pe lângă reintroducerea speciilor native este și monitorizarea acestora, pentru a putea asigura echilibrul în ecosisteme și o dinamică pozitivă. Așadar, specialiștii organizației monitorizează permanent populațiile de urși, lupi sau râși pentru a le oferi cel mai bun trai posibil.

„Pe o suprafață de peste 100.000 de hectare am creat primul sistem modern de monitorizare a faunei sălbatice din România, ce vizează câteva specii, folosind prelevarea de probe ADN și camere de supraveghere. Monitorizăm din punct de vedere genetic populațiile de urs, lup, râs și cerb”, mai spune directorul de comunicare și comunități al Fundației Conservation Carpathia.

Totodată, pentru a preveni conflictele dintre om și natură, dar și braconajul sau vânătorile organizate, Conservation Carpathia a creat un spațiu cu o suprafață de 78.000 de hectare care are rol de zonă de liniște pentru animalele sălbatice. Totodată, echipa a creat un sistem de prevenire și intervenții pentru limitarea producerii daunelor și de compensare a fermierilor păgubiți care locuiesc în comunitățile din aria de proiect.

Totuși, uneori, chiar turiștii se pot întâlni cu animalele sălbatice, cum ar fi urșii, iar aici, spune Mihai Zotta, director conservare în cadrul Fundației Conservation Carpathia, discuția este una amplă, dar ea se rezumă la limitarea contactului. Cum facem asta? În primul rând, prin evitarea introducerii surselor de hrană care nu se regăsesc în habitatul natural al urșilor, cum ar fi produsele agricole, deșeurile menajere sau alimentele care provin din hrănirea voluntară a urșilor.

„De asemenea, trebuie să protejăm habitatul urșilor prin menținerea unor păduri naturale protejate, fără deranj din partea vehiculelor, și să păstrăm pădurile bătrâne care oferă hrană, cum ar fi fructele și semințele forestiere. Este important și să protejăm speciile de pradă ale ursului, cum ar fi mistreții, cerbii, căpriorii”, precizează acesta.

Câteva sfaturi despre cum să fim în siguranță în natură:

  • să evităm păstrarea alimentelor în corturi;
  • să nu hrănim urșii sau animalele sălbatice;
  • să nu ne apropiem de urși pentru a-i fotografia;
  • evitarea puilor de urs, pentru că aceștia sunt însoțiți de multe ori de mamă, care îi va proteja cu orice preț;

„Este esențial să respectăm traseele marcate, să ne deplasăm pe jos, fără vehicule cu motor, și să fim atenți la zgomote, oferind animalelor timp să se îndepărteze sau să ne retragem noi dacă le vedem primii”, mai spune Mihai Zotta.

În ce privește comunitățile din Munții Făgăraș, acestea nu prea au de ales și trebuie să conviețuiască cu fauna, astfel că echipa Carpathia le oferă consultanță pentru crearea de afaceri „verzi”, susține dezvoltarea Punctelor Gastronomice Locale și oferă sprijin financiar prin Fondul Carpathia.

„Drujba” și turiștii indisciplinați, principalii inamici ai pădurii

Tot Mihai ne-a spus că ecosistemele din Munții Făgăraș se confruntă cu două probleme principale, prima fiind tăierea accelerată a pădurilor bătrâne, care sunt esențiale pentru biodiversitate, stabilitatea surselor de apă și combaterea schimbărilor climatice.

„Doar în ultimii 5 ani, începând cu 2019, au fost tăiați legal peste 247.000 de arbori din păduri naturale cu vârsta de peste 130 de ani. Deși ghidurile Comisiei Europene recomandă protejarea acestor păduri și Strategia Europeană pentru Biodiversitate prevede creșterea semnificativă a zonelor protejate, în România acest proces este tergiversat (n. red. întârziat) și se continuă distrugerea acestor valori naturale, importante pentru noi toți, doar din interese financiare”, explică pentru Green Start-Up directorul de conservare al fundației.

Turiștii, continuă el, respectă în mare parte natura și se asigură că nu lasă în urmă deșeuri, dar „sunt și destui care ajung cu mașina, fac picnicuri și apoi uită să strângă deșeurile. Un fenomen îngrijorător este circulația cu ATV-uri și motociclete în off-road, care perturbă grav mediul înconjurător și dăunează ecosistemelor montane.”

Stabilitatea faunei și a florei din Munții Făgăraș, între echilibru și specii invazive

Cu câteva excepții, ecosistemele Munților Făgăraș sunt stabile, dovadă că eforturile Fundației Conservation Carpathia dau rezultate, însă există câteva specii care sunt în pericol de dispariție și care ar putea cauza dezechilibre în natură. Aici se adaugă și speciile străine invazive sau cele exotice alohtone (n. red. care provin din alte regiuni geografice) de plante.

Începând cu anul 2020 și până în prezent, echipele fundației au desfășurat acțiuni de eliminare a speciilor străine invazive pe văile râurilor, pe o lungime de 157 de kilometri, în sudul Munților Făgăraș. Pentru a atrage atenția asupra pericolului răspândirii unor plante străine invazive, în anul 2024 a lansat o camapie de informare. Potrivit biologului Oliviu Pop, parte din echipa fundației, în prezent în România sunt peste 130 de specii cu potențial invaziv, însă specii precum Troscotul Mare Japonez, Bunghișorul American sau Sânzienele canadiene, afectează atât ecostemele, agricultura, dar și proprietățile.

„Multe dintre ele sunt plante care au fost inițial cultivate în grădini și care au ajuns ulterior în natură, în mod necontrolat, și s-au înmulțit excesiv. De asemenea, semințele acestor plante au fost aduse în țară adesea împreună cu alte plante cultivate”, spune el.

Pentru că nu au dăunători naturali și au o capacitate mare de înmulțire, aceste plante pot deveni dominante în pajiști, pe malurile râurilor sau pe terenurile agricole abandonate, iar în timp, pot înlocui plantele native, care sunt esențiale pentru stabilitatea ecosistemelor și pentru utilizarea lor în scopuri furajere sau medicinale.

De asemenea, plantele respective nu afectează doar flora locală, dar și fauna, care se hrănește cu speciile de plante native.

„Un exemplu elocvent este troscotul japonez, o plantă care ajunge să ocupe zone extinse pe malurile râurilor și ale drumurilor, eliminând orice plantă nativă și chiar împiedicând regenerarea arborilor din aceste zone. Această plantă poate ajunge la 3 metri înălțime și are rizomi (n. red. tulpini subterane simple sau ramificate) de până la 30 metri, având un impact semnificativ asupra mediului, inclusiv asupra infrastructurii. Inițial, a fost cultivată pentru frumusețea sa, fiind originară din Asia. Un alt exemplu notabil este ambrozia, care provoacă alergii severe prin polenul său”, explică dr. Ovidiu Pop.

Îndepărtarea acestor plante, mai ales a celor perene (adică cele care trăiesc mai mult de doi ani), cum este chiar troscotul japonez, este foarte dificilă, pentru că ele au ajuns să se înmulțească semnificativ.

„Cea mai eficientă metodă este prevenirea răspândirii acestora prin activități de conștientizare, așa cum a realizat și Fundația Conservation Carpathia anul trecut, și prin evitarea aruncării resturilor vegetale din grădini în natură, deoarece aceste resturi pot conține semințe sau rădăcini de specii străine invazive.”

Speciile bianuale, cum este bunghișorul american sau slăbănogul himalayan, pot fi îndepărtate mai ușor, pentru că ele pot fi cosite sau dezrădăcinate înainte să înflorească.

„Cu siguranță unele specii de plante străine pot coexista cu flora autohtonă, însă este esențial ca ele să nu devină invazive, adică să nu ocupe suprafețe mari care ar elimina plantele native esențiale pentru stabilitatea ecosistemului”, adaugă dr. Ovidiu Pop.

Printre specii de plante amenințate există două exemple notabile, orhideea papucul doamnei, caracteristică pădurilor de fag și marginilor de pădure, și bujorul românesc, care preferă zonele însorite de câmpie.

Legat de faună, Mihai Zotta explică faptul că „speciile aflate la vârful piramidei trofice sunt cele mai vulnerabile atunci când lanțurile trofice sunt perturbate.”

Un exemplu în acest sens este acvila de munte, un simbol al regiunii, care însă este prezentă într-un număr foarte redus de exemplare. De cealaltă parte, ursul, lupul și râsul sunt specii protejate la nivel European, astfel că populațiile lor în România sunt încă stabile, iar în cazul ursului se speculează că ar exista mai mulți indivizi decât poate susține ecosistemul, din cauza hrănirii artificiale din trecut.

Cum ajută tehnologia la conservarea naturii

Fundația Conservation Carpathia a implementat în anul 2024 monitorizarea prin drone a plantațiilor, monoculturilor și a zonelor afectate de vânt, iar acum, echipa are o imagine de ansamblu a eficienței acestor sisteme, dar și cum s-au integrat ele cu fauna.

Mihai Zotta spune că „monitorizarea prin drone semiautomate s-a dovedit a fi un sistem extrem de eficient, economisind timp și reducând subiectivitatea observațiilor manuale. Păsările de pradă s-au apropiat în unele cazuri la 5-6 metri de drone, dar probabil au realizat că nu reprezenta o amenințare și s-au retras.”

Următorul pas în această direcție, spune el, este implementarea unui sistem complet automat de colectare și interpretare a imaginilor.

Tot el este de părere că îmbunătățirea legislației este importantă și necesară, dar cel puțin la fel de important este ca autoritățile să își asume rolul de „apărători ai naturii”. De asemenea, noi toți trebuie să ne implicăm pentru protejarea naturii și a pădurilor, pentru că acestea ne oferă servicii ecosistemice, cum ar fi apa, captarea carbonului sau reducerea temperaturilor.

Cum se finanțează Fundația Conservation Carpathia

Și cum putem face acest lucru? Pe lângă respectarea naturii și a ecosistemelor atunci când mergem într-o drumeție sau în camping sau pur și simplu când trecem cu mașina prin pădure, să contribuim direct la misiunea fundației.

Potrivit Victoriei Donos, Fundația Conservation Carpathia are multiple surse de finanțare, printre care fondurile europene, donațiile, sponsorizările și parteneriatele cu diferite organizații.

„Oamenii pot contribui la misiunea fundației prin donații care sprijină direct proiectele de protejare a naturii, direcționând către noi 3.5% din impozitul pe venit. De asemenea, pot promova mesajele noastre și pot ajuta la creșterea conștientizării privind importanța protejării naturii”, spune ea.

O altă modalitate de a susține inițiativele organizației este achiziționarea produselor de pe Roadele Munților, platforma care promovează produsele locale realizate cu respect pentru natură. Prin achiziționarea acestor produse, oamenii contribuie direct la susținerea micilor întreprinzători și fermieri locali, sprijinind în același timp dezvoltarea unei economii verzi și sustenabile în regiunile din jurul Munților Făgăraș.

Planul de viitor al Fundației Conservation Carpathia pentru ecosisteme durabile

Obiectivul principal al organizației pentru anul 2025, spune Victoria, rămâne crearea Parcului Național Munții Făgăraș. În paralel, echipa va continua să dezvolte infrastructura ecoturistică pentru parc, prin care se va asigura protecția mediului și susținerea dezvoltării economice locale prin turismul sustenabil. Există deja centre de vizitare și traseele de drumeții care permit explorarea responsabilă a frumuseților naturii.

„Un proiect emblematic este Casa Castorului, un centru unde vizitatorii pot învăța despre reintroducerea castorilor în Munții Făgăraș și despre importanța acestora pentru ecosisteme. În curând, vom inaugura și Casa Zimbrului, la Lerești, Argeș, care va deveni un alt punct de atracție important pentru turiști, conținând informații și expoziții despre reintroducerea zimbrilor în această zonă și despre proiectele de conservare a faunei sălbatice”, mai spune directorul de comunitare și comunități al fundației.

Pe lângă aceste inițiative, echipa vrea să crească gradul de conștientizare cu privire la importanța conservării biodiversității și să atragă turiști din lumea întreagă, dar și să organizeze evenimente de impact, cum ar fi Făgăraș Fest sau Carpathia Bike Tour.

„Toate aceste inițiative se aliniază cu scopul nostru de a crea o infrastructură ecoturistică sustenabilă, care să sprijine atât protecția naturii, cât și dezvoltarea economică a regiunii. Aceste proiecte vor aduce beneficii pe termen lung tuturor celor implicați și vor pune viitorul Parc Național Munții Făgăraș pe harta turistică mondială, ca o destinație ecoturistică de top”, mai spune Victoria Donos.

Sursă foto: Călin Șerban (Fundația Conservation Carpathia)