Mai întâi de toate, cum putem traduce sustenabiltatea în imobiliare, ce înseamnă acest lucru? Daniel Tudor, co-fondator The Concept Real Estate Advisers & consultant în imobiliare sustenabile, ne-a explicat că acest concept pronește de la construirea unor locuințe care oferă beneficii reale pe termen lung: confort sporit, costuri de întreținere mai mici și un impact redus asupra mediului.

”Nu vorbim doar despre performanță energetică, ci și despre integrarea în comunitate, calitatea aerului interior, acces la spații verzi și mobilitate urbană. Sustenabilitatea înseamnă o viață mai bună, nu doar o etichetă tehnică”, adaugă el.

O viață mai bună implică, așa cum spune Daniel, și zona spațiilor verzi. Iar în același Plan Urbanistic General am găsit o mențiune la spațiile verzi pe care le oferă Bucureștiul locuitorilor săi: ”numai 16 mp/locuitor, dată fiind densitatea dublă a populaţiei pe teritoriul administrativ şi pierderea în ultimul deceniu a circa 80 hectare de spaţii plantate publice”.

În plan se dau exemplele altor orașe europene, unde, într-un studiu global comparativ privind 20 dintre marile oraşe vest-europene, indicele spațiilor verzi per locuitor se situa între 40 şi 55 mp/locuitor.

Un exercițiu de imaginație pentru un oraș mai prietenos cu locuitorii săi

Până vom ajunge să avem noile parcuri cuprinse în acest plan, l-am rugat pe Daniel să facem un exercițiu de imaginație privind modul în care ar putea arăta Bucureștiul lui 2030 plin de clădiri sustenabile.

”În 5 ani nu putem vorbi despre o transformare radicală, dar putem vorbi despre direcție. UE își propune ca până în 2050 să implementeze standardul ZEB (zero energy building). În orașe precum București, asta înseamnă mai puțină poluare, costuri mai mici pentru locuire și o calitate a aerului mai bună. Diferența va fi mai vizibilă în orașele care nu au sisteme centralizate și unde centralele de apartament sunt înlocuite treptat cu soluții eficiente și nepoluante”, afirmă el.

Daniel ne explică că în imobiliare, un orizont de timp de 5 ani nu ar fi foarte mare, pentru că, un ciclu complet de la autorizare până la livrare al unei clădiri durează minim 2–3 ani.

Potrivit expertului în sustenabilitate, diferența majoră până în 2030 va fi dată de modul în care clienții vor înțelege mai bine nevoia unei locuințe care să se alinieze la standardul ZEB, sau măcar nZEB, și să fie mult mai eficientă din punct de vedere energetic.

ZEB este un concept care vizează clădirile cu un consum de energie nul, unde necesarul energetic este acoperit integral din surse regenerabile, cu scopul de a atinge neutralitatea climatică. Acest standard, care înlocuiește treptat standardul nZEB (Nearly Zero Energy Building), presupune o eficiență energetică superioară și se aliniază cu obiectivele Uniunii Europene de a avea un parc imobiliar cu emisii zero până în 2050.

Despre case pasive energertic și despre standardul nZEB am discutat anul trecut cu Marius Șoflete, inginer proiectant de case pasive și co-organizator nZEB Expo, cel mai mare eveniment local din domeniul construcțiilor eficiente energetic. Daniel Tudor este, alături de Marius Șoflete, co-organizator al nZEB Expo.

Provocări, dar și oportunități

”Un apartament sustenabil în 2030 va avea sisteme inteligente de gestionare a consumului, ventilație cu recuperare de căldură, pompe de căldură performante și soluții pasive de umbrire și izolare. Dar, mai important, va fi o locuință aleasă conștient de un cumpărător informat”, afirmă Daniel.

De altfel, principala așteptare a clienților de la un imobil sustenabil este legată de calitatea vieții: confort termic constant, aer proaspăt 24/24, liniște și izolare fonică, dar și facturi mai mici.

”Pentru consumatorul final, sustenabilitatea se traduce printr-o locuință care oferă echilibru între costuri și confort, fără compromisuri pe termen lung”, adaugă el.

Și deși toți ne-am dori apartamente mai ”verzi”, de fapt, nu suntem chiar pregătiți să facem pasul spre acest gen de imobile cu consum de energie nul.

”Legislația obligă toți dezvoltatorii să respecte standardul nZEB. În practică, unii dezvoltatori bifează minimul necesar, alții construiesc corect și cu grijă pentru detalii. Acest lucru se reflectă în preț. Iar aici apare al treilea actor: clientul final, care în proporție de 70–80% nu este pregătit pentru această tranziție, fiind încă orientat spre prețul cel mai mic la achiziție, chiar dacă pe termen lung ajunge să plătească mai mult”, detaliază Daniel.

Provocările pentru acest segment de imobiliare, sunt, așa cum le vede Daniel:

  • Costurile mai ridicate pentru dezvoltatori
  • Lipsa de educație a cumpărătorilor
  • Lipsa unei diferențieri clare în preț pentru produsele de calitate
  • Forță de muncă insuficient specializată
  • Persistența miturilor (ex: „blocurile vechi sunt mai bune”).

Asta nu înseamnă că nu sunt și oportunități. iar cea mai importantă este legată de educarea publicului: o piață matură va răsplăti calitatea.

Pe lista de oportunități se mai află și:

  • Acces la finanțări verzi și stimulente bancare pentru clădiri eficiente
  • Avantaj competitiv pentru dezvoltatorii care construiesc sustenabil
  • Creșterea valorii de revânzare pentru clădirile eficiente.

Am făcut alături de Daniel Tudor un exercițiu de imaginație privind potențialul unui București în care clădirile nu mai sufocă nici aerul pe care-l respirăm afară, nici pe noi înăuntru.

Cum ne putem transforma casele și birourile cu investiții reduse

La final am aflat și câteva trucuri pe care le avem la îndemână pentru a ne transforma și noi, acum, locuințele sau spațiile de birouri într-unele sustenabile și eficiente din punct de vedere energetic, poate chiar fără niște investiții majore.

Și vrem să împărtășim cu voi aceste trucuri pentru care ne ajută să avem un trai mai bun.

Cum poți transforma acum o locuință într-una sustenabilă:

  1. Verificarea și eventual schimbarea tâmplăriei pentru a reduce pierderile de căldură.
  2. Alegerea unui furnizor de energie din surse regenerabile.
  3. Alegerea consumatorilor de energie din casă și pe considerente de eficiență energetică.

Cum poți transforma o clădire office în una sustenabilă:

  1. Implementarea unui sistem de pompe de căldură și control inteligent al climatizării.
  2. Instalarea de panouri fotovoltaice pentru consum propriu.
  3. Schimbarea iluminatului cu unul tip LED. Cunoaștem că într-o clădire de birouri, lumina este aprinsă pe tot timpul programului.