Inundațiile sunt cauzate de mai mulți factori, dar sunt în principal rezultatul incapacității pământului de a absorbi apa în exces. Acest lucru este se întâmplă din cauza solului uscat, care la rândul său este cauza unui alt fenomen meteo extrem, respectiv seceta. Inundațiile au loc, de obicei, după o perioadă îndelungată fără ploaie, atunci când condițiile meteo facilitează o furtună sau topirea rapidă a gheții.

În ultimele două decenii, inundațiile au afectat peste două miliarde de oameni din lumea întreagă, iar cei ce locuiesc în zone inundabile sau în clădiri vulnerabile au cel mai mult de suferit. Inundațiile pot căpăta diferite forme și pot avea câțiva centimetri adâncime, afectând locuințele sau terenurile agricole, dar pot ajunge și la câțiva metri, acoperind aproape în întregime locuințele.

Inundațiile au loc aproape în întreaga lume anual și au crescut în intensitate în ultimii ani, Spania fiind una dintre țările europene care s-a confruntat cel mai recent cu inundații, iar viiturile fulgerătoare au ucis deja sute de oameni și au cauzat pagube materiale semnificative.

Tipurile de inundații cu care ne confruntăm

În funcție de intensitatea lor, inundațiile sunt de mai multe tipuri. Unele pot provoca mai multe daune decât altele și pot prezenta diferite riscuri pentru populație. Viiturile (flash floods) sunt de cele mai multe ori cele mai periculoase forme de inundații, pentru că implică ploi torențiale care duc la acumularea rapidă a unor cantități mari de apă, ce nu pot fi absorbite de sol.

Străzile înguste din orașele aglomerate, unde este foarte mult asfalt și beton și puțin spre deloc spațiu verde, sunt printre cele mai vulnerabile zone în aceste situații, pentru că nu pot absorbi deloc apa acumulată.

Acestea sunt câteva dintre elementele care au dus la dezastrul care a avut loc recent în Valencia, regiune care încă este amenințată de pericolul viiturilor.

Viiturile pe râuri sunt un alt tip comun de inundații provocate tot de ploile torențiale sau chiar de topirea rapidă a cantităților însemnate de zăpadă, lucru care duce la ieșirea din matcă a râurilor. Acestea afectează în principal localitățile aflate în apropierea râurilor și nu prezintă riscuri la fel de mari ca viiturile fulgerătoare, dar uneori, ele pot avaria sau distruge infrastructura locală, cum ar fi barajele. Acest lucru s-a întâmplat și în China în 1975 și vom vorbi imediat și despre cele mai distrugătoare episoade de inundații din istoria recentă.

Nu în ultimul rând avem viiturile de coastă, cauzate de furtuni ce apar în apropierea orașelor port sau așezărilor de pe coasta mărilor și a oceanelor, dar și de tsunamiuri. Experții din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății spun că între 80-90% dintre dezastrele naturale care au avut loc în ultimul deceniu au fost provocate de inundații, secetă sau furtuni severe.

Zone cu risc ridicat de inundații

În general, experții sunt de părere că zonele foarte populate prezintă un risc crescut de inundații, pentru că acolo sunt construite cele mai multe clădiri, iar spațiile verzi pot fi destul de rare. Și regiunile montane sunt periculoase în caz de inundații, mai ales dacă în apropiere există și un râu.

Din cauza înclinării terenurilor din aceste regiuni, apa acumulată se poate mișca foarte repede și poate duce la ieșirea râurilor din matcă. De exemplu, un pârâu de doar 15 centimetri se poate transforma în mai puțin de o oră într-un râu de 3 metri adâncime dacă există suficiente precipitații în acel interval.

Despre alte tipuri de fenomene meteo extreme poți citi în alte materiale realizate de noi, pe care le găsești aici.

Zonele incendiate sunt și ele foarte periculoase pentru că solul nu mai poate absorbi apa, chiar dacă în zonă exista și vegetație. După un episod de inundație, terenurile locale pot beneficia de pe urma noroiului care se formează, pentru că acesta va fi bogat în nutrienți pe care fermierii îi pot folosi pentru viitoarele culturi. Totuși, acest lucru nu înseamnă că inundațiile sunt benefice.

Unele daune pot apărea și după ce apa se retrage. În timpul retragerii, apa poate continua să avarieze structurile ce nu au fost distruse de viitura inițială, iar diverse substanțe contaminante pot apărea.

Petrolul, pesticidele și resturile sunt doar câteva dintre pericolele ce rămân în urma unei inundații dezastruoase. Și să nu uităm de victime, la care salvatorii nu pot ajunge și care îngreunează astfel procesul de curățare. Holera și hepatita A sunt printre bolile care pot apărea după un episod de inundații severe.

Inundații devastatoare din istorie

De-a lungul istoriei omenirii au existat mai multe episoade de inundații care au afectat popoarele, mai ales că aceste fenomene au loc anual. Unul dintre cele mai devastatoare astfel de episoade a avut loc în China în anul 1887. Deși a avut loc acum 137 de ani, acest episod rămâne unul dintre cele mai năprasnice, pentru că între 900.000 și 2 milioane de oameni și-au pierdut viața atunci. Ploile torențiale din septembrie 1887 au făcut ca Râul Galben să iasă din matcă cu până la 20 de metri, distrugând multe baraje și alte structuri artificiale, inundând în total circa 130.000 de kilometri pătrați.

Mulți fermieri au fost afectați și orașe au fost înghițite de ape, ceea ce a dus la foamete și răspândirea bolilor.

Distrugerea Barajului Banqiao din China în anul 1975 a fost un alt episod de inundații severe care a lovit țara cu aproape 50 de ani în urmă și deși nu a fost la fel de mortal ca cel din 1887, tot a curmat viețile a 26.000-240.000 de locuitori și a distrus 61 de baraje. Inundațiile respective au fost rezultatele taifunului Nina și au demonstrat importanța construirii unor structuri puternice care să poată rezista chiar și presiunii unei cantități mari de precipitații.

Inundațiile care au lovit în 2007 Marea Britanie nu au fost nici pe departe la fel de puternice ca cele din China, dar ele tot demonstrează de ce este bine ca orice țară să fie pregătită pentru astfel de fenomene, chiar dacă ele ar putea fi rare. E adevărat că Anglia nu prea vede lumina soarelui mare parte din an și că vremea este ploioasă, dar chiar și așa, episodul de acum 17 ani este unul destul de neobișnuit. În iunie 2007, unele zone din UK au primit într-o singură zi cantități de apă așteptate într-o lună, iar altele, de două ori mai mult decât în mod normal, deci nu o cantitate covârșitoare. Totuși, solul nu a fost pregătit să absoarbă precipitațiile, ceea ce a dus la inundații care au lăsat 350.000 de oameni fără apă și a curmat 13 vieți.

Costurile estimate după dezastru au fost de 6.5 miliarde de lire sterline și au demonstrat din nou de ce este bine să ne îngrijim infrastructura și să construim sisteme performante pentru drenarea apei.

Cum ne protejăm de inundații

Așa cum se întâmplă cu fiecare dezastru natural, există niște lucruri pe care le putem face pentru a ne asigura că suntem cât de cât protejați în cazul inundațiilor, mai ales dacă locuim în zone expuse la astfel de pericole. În primul rând, dacă îți construiești o casă într-o astfel de zonă, asigură-te că nu îți faci casa direct pe pământ, ci ridic-o pe o fundație, cât de mică, care să faciliteze circulația apei pe lângă locuință. De asemenea, nu depozita echipamente importante, cum ar fi cele electrice, în zonele cele mai expuse, sub fundație sau în subsol. Folosește materiale rezistente la inundații, mai ales la bază și nu trece cu vederea ranforsarea, la nevoie.

Dar dacă te prinde viitura când ești afară, ce faci? În primul rând, evită cu orice preț structurile de la subsol sau chiar și pe cele de la parter, cum ar fi magazinele sau parcările. Nu doar că acestea creează curenți puternici, dar resturile se pot acumula rapid și se pot mișca haotic cu viteze mari, crescând riscul de lovire.

Să nu crezi că poți merge sau înota prin apă. În primul rând, pot exista curenți care să te destabilizeze, dar cel mai periculos este că nu vezi pe unde calci. O singură cădere poate fi singura greșeală pe care o vei face într-o astfel de situație. Adăpostește-te la nivelurile superioare, fie că vorbim de un centru comercial sau de scări exterioare de beton.

Nu te aventura la volan, pentru că acest lucru duce la cele mai multe decese în caz de inundație. Dacă mașina ta este într-o parcare subterană și te gândești să o salvezi, uită, pentru că nu merită să îți riști viața pentru ea. Șansele sunt ca ea să fie deja inundată și să fie declarată daună totală de asigurator.

Dacă trebuie să îți părăsești locuința, fă-o, dar doar la îndemnul autorităților. Înainte să pleci, închide curentul electric, gazele și apa, pentru că ele pot prezenta un pericol atunci când te întorci. Pentru depozitarea obiectelor importante, folosește compartimente etanșe, pe care să le pui cât mai sus. De asemenea, întreabă și de vecini, mai ales de cei în vârstă sau cei vulnerabili.

Pe măsură ce inundațiile se vor înrăutăți ca rezultat al schimbărilor climatice, trebuie să ne asigurăm că ne putem proteja cât mai bine posibil de aceste fenomene meteo extreme. Este esențial să construim orașe sustenabile cu multe spații verzi care să faciliteze filtrarea rapidă a apei și să implementăm infrastructură rezistentă la inundații, dar și să educăm populația cu privire la ce este de făcut în eventualitate unui astfel de episod.