Bogdan Antonescu, cercetător în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), a vorbit pe larg în cadrul evenimentului Sustenabil Zi de Zi, aflat la cea de-a treia ediție și organizat de Asociația Environ și ECO Synergy, despre proiectul „Starea Vremii” și cum acesta contribuie la o mai bună înțelegere asupra schimbărilor climatice în România, dar nu numai.

Starea Vremii, spune Bogdan, este echivalentul cercetărilor realizate de oamenii de știință din cadrul IPCC (Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice). Prin acest proiect derulat la nivel național, cercetătorii români și-au propus să înțeleagă mai bine cum va evolua clima la noi în țară din perspectiva fizicii sau a geografiei, de exemplu. Dincolo de asta, informațiile incluse în Starea Vremii nu vor fi dedicate doar comunității științifice, ci vor fi comunicate publicului larg și vor putea fi folosite în scopul creări unor strategii de reziliență.

Un studiu util pentru politici mai ample de reziliență climatică

Pe scurt, politicienii și experții vor putea folosi datele și cunoștințele legate de schimbările climatice și evoluția modelelor climatice la noi în țară pentru a ne ajuta să ne protejăm mai bine de fenomenele meteo extreme ce lovesc România. Pe lângă asta, informațiile ne-ar putea ajuta să avem culturi agricole mai productive și cu mai puține pierderi, de exemplu.

Totul pornește de la limitarea creșterii temperaturilor, lucru stabilit chiar în cadrul Acordului de la Paris, când s-a propus ca limita rezonabilă pentru prevenirea dezastrelor climatice de mare amploare să fie de 1.5 grade Celsius.

„Este vorba de o valoare (n. red. - 1.5 grade Celsius) care limitează impactul schimbărilor climatice, impact care deja există. Este vorba despre un impact pe care îl vedem deja, deci schimbările climatice nu sunt o problemă pentru generațiile viitoare, deja vedem chiar noi aceste schimbări”, spune Bogdan Antonescu.

Tot el spune că schimbările climatice nu creează noi fenomene meteo extreme, cum ar fi valuri de caniculă, furtuni sau inundații, pentru că ele au existat dintotdeauna, iar unele zone sunt mai vulnerabile în fața acestor fenomene. Schimbările climatice doar contribuie la schimbarea comportamentului acestor fenomene sau mai simplu spus, le amplifică efectele.

Iar pentru a înțelege mai bine efectele și comportamentele unor fenomene extreme comune, cum ar fi inundațiile de la noi din țară sau cele ce au avut loc recent în Spania, cercetătorii au formulat un nou tip de cercetare, numit studii de atribuire.

Prin acestea, meteorologii își pot da seama în curs de câteva zile de la manifestarea unui astfel de fenomen dacă el a fost într-adevăr influențat sau nu de schimbările climatice. După cum explică expertul în schimbări climatice, chiar dacă și în trecut aveam fenomene meteo extreme, comportamentul lor actual s-a modificat; ele nu mai au nici aceeași frecvență și nici aceeași intensitate sau durată de manifestare, iar de aceea este important să le înțelegem mai bine.

Cum se vor amplifica fenomenele meteo extreme în România

Cum au evoluat schimbările climatice la noi în țară? De exemplu, Bogdan Antonescu explică faptul că în ultimii 73 de ani s-au descoperit anumite zone care sunt frecvent afectate de episoade caniculare, cum ar fi sud-vestul României sau estul României.

„Nu doar că a crescut frecvența acestor valuri de caniculă, ci și durata lor a crescut. Deci dacă în trecut un val de căldură dura câteva zile, în prezent aceste fenomene tind să dureze tot mai mult”, adaugă expertul.

În studiul prezentat, scenariul pesimist estimează că durata valurilor de caniculă ar putea crește cu mai bine de 30 de zile în perioada 2031-2050 față de perioada de referință 1971-2000 pentru întreg teritoriul țării, iar în sud și sud-est, durata episoadelor caniculare ar putea crește și cu până la 60-80 de zile.

Și știm deja că temperaturile mai mari și implicit valurile de caniculă mai pronunțate aduc cu sine o perioadă secetoasă care nu va afecta în viitor doar culturile agricole, lucru care se întâmplă și acum, ci și calitatea vieții. Anumite zone se vor confrunta cu probleme cum ar fi resurse tot mai mici de apă potabilă pentru consum sau pentru uz casnic, dar și pământ mai uscat, care va amplifica dezastrele cauzate de inundații.

Deși toată România va fi lovită în viitorul apropiat și mediu (2031-2050) de perioade secetoase tot mai puternice, jumătatea de sud va simți și mai amplu aceste efecte negative.

„Este normal să se întâmple așa, pentru că până în 2050 și până în 2100 avem în sudul României mai multe valuri de căldură care se suprapun cu zonele în care există mai multe perioade secetoase. Va exista mai multă evaporare, asta în ciuda faptului că s-ar putea să plouă mai mult în zonele respective”, adaugă cercetătorul.

Furtunile cu grindină, frecvente și ele în România, vor suferi modificări în viitor, pe același principiu. Pentru perioada analizată de oamenii de știință, furtunile cu grindină de mari dimensiuni (peste 5 centimetri) vor lua amploare cu peste 40% pe întreg teritoriul țării, însă de data aceasta, nord-estul României ar putea avea parte de o creștere și de 80-160% în ce privește frecvența acestor fenomene.

Ce soluții avem pentru limitarea urgențelor climatice imediate

La Green Start-Up am vorbit de-a lungul timpului despre fenomenul de „Insulă de căldură urbană”. Acest fenomen afectează mai ales orașele mai dezvoltate alt țării, unde în mod paradoxal, există mai puține spații verzi pe metru pătrat și în schimb, mai multe construcții din beton, oțel sau cu fațade de sticlă. Aceste construcții absorb sau reflectă căldura și o eliberează pe timp de seară, creând un efect de seră puternic, iar emisiile provenite de la mașină și căldura degajată de unitățile externe ale aparatelor de aer condiționat nu fac decât să contribuie și ele la senzația de căldură sufocantă.

Cercetătorii români au studiat și acest fenomen și au constatat că diferența dintre temperatura resimțită în orașele respective, cum sunt Bucureștiul sau Clujul, și zonele rurale din apropiere, va fi și de 2-3 grade Celsius, iar în unele zone, diferența poate fi și de 7-8 grade Celsius.

„Dacă peste o astfel de insulă de căldură urbană apare și un val de caniculă, atunci tot ceea ce însemna valul respectiv de caniculă este exacerbat. Gândiți-vă la un val de caniculă cum am avut anul acesta în București, deci peste încălzirea cauzată de infrastructură apare și valul de caniculă, iar de aici apare un impact mare asupra sănătății”, mai spune Bogdan Antonescu.

Potrivit lui, în prezent, aproximativ 50% din populația României care trăiește în mediul urban este expusă la riscuri termice foarte ridicate, mai ales în orașe precum București sau Craiova.

Totuși, cercetătorul din cadrul INFP spune că scenariul nu este unul apocaliptic și că încă putem aplica măsuri pentru a limita acest impact climatic negativ, soluții care există deja, dar care trebuie aplicate cât mai repede pentru a avea un efect cât mai amplu.

„Pragul acela de 1.5 grade există, l-am depășit o dată, probabil îl vom depăși și anul acesta, este un semnal de alarmă, vom avea mai multe valuri de caniculă, perioade mai secetoase, dar există o mulțime de soluții în prezent pentru acestea”, explică el.

Printre aceste soluții se numără pădurile urbane, sistemele inteligente pentru irigații, acoperișurile verzi pentru blocuri sau izolarea termică a clădirilor. Există și lucruri pe care le putem face noi, la nivel individual, cum ar fi limitarea consumului de energie sau utilizarea mijloacelor de transport alternativ în favoarea mașinii personale, mai ales dacă vorbim de modele pe benzină sau motorină.