”Ideea Boardului de Sustenabilitate este de a aduce la aceeași masă actori relevanți, care au un cuvânt de spus, fie pe o zonă de expertiză, fie că au o putere de finanțare, de sprijin a acestor inițiative. Ideile bune pot muri în fașă dacă nu sunt susținute de acel agent care să supervizeze implementarea și să se asigure că, de fapt, intervențiile sunt durabile, și, mai mult decât atât, cetățenii, oamenii din respectiva comunitate sunt implicați în dezvoltarea soluțiilor, pentru că ei știu cel mai bine de ce au nevoie și cum viața lor ar putea să deveni mai bună,” spune Alice Nichita.

Proiectul este unul prin care companiile private ascultă de ONG-uri și de comunitate, tocmai pentru ca proiectele de intervenție să aibă cât mai mult sens și să fie raportate la nevoile din teren. De asemenea, Boardul aduce în același loc unii dintre cei mai mari jucători din economie.

Pentru această, Coca-Cola HBC a pus la dispoziție 200.000 de euro pentru susținerea activităților din primii doi ani de activitate, cu ambiția de a crește suma prin parteneriate strategice. Programul este realizat în parteneriat cu Federația Fundațiile Comunitare din România, iar primii parteneri care s-au alăturat Boardului sunt PENNY România și Fundația Comunitară Prahova, partenerul local ce se va ocupa de implementarea proiectelor în județul Prahova, unde programul își începe activitatea.

Nașterea Boardului de Sustenabilitate

Primul an al Boardului de Sustenabilitate a fost un an de construcție al structurii și al guvernanței corporative a proiectelor, explică Alice Nichita. Coca-Cola HBC a intrat în parteneriat cu Federația Fundațiilor Comunitare din România încă de la început, pentru că aceștia au o infrastructură națională și 16 organizații la nivel național, care au ajutat la deschiderea primului capitol, în județul Prahova, la Ploiești.

Împreună cu Fundația Comunitară Prahova, partenerul local care va superviza implementarea inițiativelor, Boardul are alături reprezentanți ai tuturor autorităților relevante la nivel de județ, inclusiv Prefectură, Consiliu Județean și Primăria Ploiești, care vor ajuta să întâlnească nevoile comunității din Ploiești pe baza unei cercetări.

”Am făcut împreună cu Fundația, Federația și Universitatea de Petrol și Gaze o cercetare în luna decembrie a anului trecut în Ploiești și pe baza concluziilor cercetării, văzând că pentru cetățenii din Ploiești cele mai relevante sau de interes subiecte sunt calitatea aerului, lipsa spațiilor verzi, managementul deficitar al deșeurilor, ne dorim ca principalele inițiative să fie în aceste zone.”

Microgranturi în valoare totală de 20.000 de euro

La lansarea Boardului de Sustenabilitate, a fost anunțată și disponibilitatea unor microgranturi de 20.000 de euro oferite unor grupuri de inițiativă din zona Prahova.

”Se pot înscrie atât ONG-uri, dar și, cum spunem noi, grupuri de oameni interesați. Poate să fie o asociație de studenți, o asociație de locatari, un grup de prieteni, dar care să vină cu un plan concret pentru o acțiune sustenabilă,” adaugă ea.

”Când zice acțiuni sustenabile nu trebuie să ne gândim numai la lucrurile mari pe care le poate finanța boardul printr-o inițiativă de sine stătătoare, ne gândim și la micile îmbunătățiri pe care fiecare le putem face acolo, în cartier, că de aceea se și numește cartier sustenabil, adică înfrumusețare a spațiului verde din fața blocului, management de colectare a deșeului de la blocurile din vecinătate, în comun, sau cursuri și ateliere de educație oferite pentru școli sau nu neapărat pentru școli, pentru grupuri de elevi pe diferite, organizații, în diferite moduri.”

Selecția va fi făcută de Fundația Comunitară Prahova, iar criteriile sunt listate în apelul de microgranturi de pe site-ul fundației. Înscrierea este valabilă în perioada 22 ianuarie - 30 martie 2025, prin formularul disponibil aici.

Nevoia de educație sustenabilă

Educația în zona de sustenabilitate este un lucru permanent necesar, unde fiecare are responsabilități, cu atât mai mult companiile care deservesc, pe de o parte ca furnizori de produse sau servicii, dar pe de altă parte ca exemple.

Una dintre aceste inițiative menite să seteze un exemplu pozitiv a fost realizat cu brandul Dorna, alături de care Coca-Cola HBC a avut o campanie numită ”Apa care are grijă de ape”, pentru promovarea zonei turistice, a obiceiurilor de acolo și de ecologizare a râurilor și a întregului mediu înconjurător.

”Am instalat pe cinci dintre cele mai importante râuri acele așa-zis capcane pentru PET-uri sau pentru deșeuri. Prin aceste capcane de colectare reușim să strângem mult din în punctele cheie, mai ales spre vărsare a râurilor, astfel încât să păstrăm apele curate. Și spuneam de responsabilitatea brandurilor și mai departe de responsabilitatea companiilor. Prin astfel de exemple, ele creează obiceiuri și pot ajunge alături sau aproape de consumatori cu exemple pozitive.”

Alice Nichita explică cum, prin portofoliul de produse îmbuteliate 100% în PET 100% reciclat, doresc să transmită consumatorului că, prin alegerea unui astfel de PET, își reduce amprenta de carbon și impactul asupra mediului, pentru că nu mai ajută la punerea de plastic nou pe pe piață.

”Avem și proiecte precum Harta Reciclării, care oferă informații și îți explică ce ar trebui să faci. Și aceste proiecte, cum spuneam, sunt susținute de o companie. De cele mai multe ori este un ONG cel care conduce lucrurile și educația în continuare, inclusiv în Ploiești, este considerată ca fiind unul din principalii piloni. E nevoie de educație, de sustenabilitate. E ceva ce trebuie făcut pe termen lung și trebuie investit în sustenabilitate, dar nu cu așteptarea să avem un return on investment imediat.”

Sticla reutilizabilă e mai poluantă decât PET-ul clasic

Au fost numeroase inițiative ale industriei, mai ales de băuturi, de a implementa măsuri sustenabile. Coca-Cola HBC are în continuare un portofoliu de sticlă reutilizabilă, fiind singurul producător de băuturi răcoritoare care are în continuare acest tip de sticlă, ce presupune întoarcerea sticlei către ei pentru a fi spălată și repusă pe piață. E o complexitate în spate și o investiție pe măsură, dar este un ambalaj sustenabil acum. Cu cât face mai multe cicluri în piață, cu atât este mai sustenabilă, iar amprenta de carbon și costul de producție este mai mic. PET-ul clasic este foarte blamat și există dezbateri despre sustenabilitatea reală pe care o poate oferi, dar Alice Nichita ne asigură că își are locul în industrie.

”N-am putea să scăpăm definitiv de PET-uri. Aș vrea doar să ne gândim că fiecare tip de ambalaj are un rol. Sticla de sticlă nu o poți lua cu tine atât de ușor, nici în ghiozdan, când pleci la școală, nici când te plimbi pe stradă. PET-ul este ușor, resigilabil, conferă aceeași calitate produsului și e util. Și mai ales la ambalaj, la cantitate mai mare, e mai ușor și mai eficient din perspectiva de transport și de emisii de carbon.”

”Sticla nereutilizabilă are cea mai mare amprentă de carbon, deci cumva dăunează cel mai mult mediului, deși sticla în sine, ca material, poate fi reciclată mai ușor. Însă industria de reciclare a sticlei este foarte energofagă, deci când ne gândim la un ambalaj, ne gândim pe întreg lanțul și facem această analiză.”

În final, Alice Nichita spune că se bazează pe noile generații să ducă mai departe munca de educare și conștientizare, și menționează cum tinerii sunt mai familiari cu umbrela sustenabilității, de ce e importantă și cum o putem implementa în viețile noastre cotidiene. Anxietatea resimțită față de starea planetei nu este facilă, spune ea, ci binevenită pentru a ne împinge spre zona de acțiune și poate să fie benefică pentru a crea o schimbare reală.